Crizele de tantrum la copii sunt echivalentul unei furtuni de vara: vin repede, pe neanuntate si uneori trec dupa primul tunet. Acum stai pe o banca in parc, copilul se uita zambind la un porumbel, ca in secunda doi sa tipe ca vrea acasa si sa bata cu piciorusele in asfalt. Nu este de mirare ca in cateva minute sa zambeasca din nou. Ei bine, acestea sunt crizele de tantrum, care pot aparea, din pacate, in cele mai nepotrivite momente.
Ce este tantrumul
Crizele de furie sunt frustrante pentru parinte, insa trebuie mentionat ca reprezinta o parte normala a dezvoltarii unui copil. Tantrumul apare cu precadere la copiii cu varste cuprinse intre 1 si 3 ani. Majoritatea copiilor din aceasta categorie de varsta fac intre cinci si noua crize de tantrum in fiecare saptamana, potrivit unui raport publicat in Franta. Unele crize dureaza doar cateva minute, dar altele pot dura mai mult de o ora, spre disperarea parintilor.
Pentru un copil, crizele sunt adesea o modalitate de a reactiona atunci cand se simte coplesit de intensitatea sentimentelor sau nevoilor sale si nu le poate exprima. Chiar si la un copil care vorbeste bine pot aparea astfel de momente cand nu se poate exprima prin vorbe.
Este important de stiut ca unii micuti sunt mai predispusi la crize decat altii, din cauza ca au o toleranta mai mica la frustrare.
Specialistii au mai constatat ca tantrumul apare in situatii in care copilul se simte respins, cand parintii nu ii fac pe plac, in momentele de oboseala, daca este intrerupt dintr-o activitate, cand nu poate sa faca ceea ce isi doreste, cand trebuie sa faca un lucru care nu ii place, cand se teme de ceva, cand nu ii reuseste ceva. Mai poate sa faca o astfel de criza si ca sa atraga atentia asupra sa sau pentru ca a descoperit ca astfel poate sa obtina de la parinti sau de la bunici ceea ce isi doreste.
In timpul unei crize, copilul poate:
• sa tipe;
• sa planga;
• sa loveasca in stanga si in dreapta;
• sa dea din picioruse;
• sa nu vrea sa fie prins;
• sa se tranteasca pe jos;
• sa arunce cu jucarii.
Ce putem face cand copilul are un acces de furie
O criza de isterie a copilului este un moment stanjenitor pentru parinti, mai ales cand o asemenea criza are loc in public, iar trecatorii se uita nedumeriti. Insa in niciun caz nu trebuie sa raspunda tot prin furie, pentru ca nu se va rezolva nimic. Exista o alta abordare a situatiei, si anume:
• incepe prin a te linsiti tu in primul rand, tragand aer adanc in piept, apoi incearca sa linistesti copilul vorbindu-i cu mult calm. Daca nu iti da niciun raspuns, nu insista, pentru ca sigur nu este intr-o stare care sa ii permita sa te asculte;
• daca micutul nu te asculta, indeparteaza-te putin de el si lasa criza sa treaca. Nu interveni decat daca exista situatii in care incepe sa arunce cu lucruri sau daca loveste cu mainile si cu picioarele. Daca esti pe strada si alti trecatori incearca sa intervina, explica-le situatia;
• nu ridica tonul pentru ca il poti speria sau il poti determina si pe el sa tipe si mai tare decat o face deja;
• daca iti cere ceva, nu trebuie sa cedezi doar ca sa nu il mai auzi urland. Este suficient sa cedezi o data sau de doua ori rugamintilor lui ca mai apoi sa se obisnuiasca si sa faca asa ori de cate ori este nemultumit de ceva sau isi doreste ceva, pentru ca stie ca functioneaza, se foloseste de tantrum ca de o modalitate de a obtine ceva;
• daca esti in public, nu te concentra pe ceea ce cred alti parinti despre tine, ci pe a gasi cea mai buna modalitate ca sa faci fata situatiei, ca sa iti calmezi cat mai repede copilul;
• dupa ce s-a calmat incurajeaza-l sa iti spuna ce a simtit, de ce s-a purtat asa si explica-i ca este normal sa fie suparat atunci cand nu ii convine ceva si roaga-l sa incerce sa spuna mereu ceea ce simte, ce il supara.
Ce masuri poti lua ca sa previi crizele de tantrum
Chiar daca accesele de furie fac parte din procesul de dezvoltare a unui copil, il poti ajuta sa reduca frecventa acestora, ca ele sa fie din ce in ce mai rare. Astfel, asigura-te ca micutul are o rutina pentru mese, ca se odihneste suficient, pentru ca este usor sa se declanseze o criza cand este infometat sau cand ii este somn. Daca iesi in parc, ia mereu ceva de rontait pentru cel mic.
Daca stii ca mergeti undeva unde nu ii face placere, ai grija sa pui in bagaj si obiecte cu care copilului tau ii place sa se joace. Poate fi jucaria preferata de plus sau un puzzle.
Nu ii spune tot timpul ce sa faca, pentru ca un astfel de comportament din partea parintilor il poate stresa si copilul poate sa devina frustrat. Urmarea frustrarilor: o criza de tantrum. Asigura-te, de asemenea, ca micutul are jucarii si jocuri adecvate varstei lui, pentru ca daca sunt destinate copiilor cu varsta mai mare el poate sa intampine dificultati, ceea ce il va enerva.
Cand simti ca devine iritat sau cand il vezi suparat, incearca sa gasesti cauza supararii lui. Fie ca este vorba de un lucru care s-a intamplat in momentul respectiv sau de mai multe lucruri care, cumulate, ii creeaza frustrari, cel mai important in cazul unui tantrum este sa incerci sa identifici cauza. Spune-i apoi ca intelegi cauza supararii lui, ca are dreptul sa fie suparat si ca ii esti alaturi orice s-ar intampla.
Daca iesi cu el in oras sau daca mergeti intr-o vizita, spune-i inainte sa plecati de acasa cam la ce sa se astepte. Daca il iei la cumparaturi, ii poti da si lui sarcini mici, ca sa nu se plictiseasca. De exemplu, il poti lasa sa puna el fructele in punga, apoi in cosul de cumparaturi.
Invata-l pe copilul tau sa isi exprime mereu sentimentele, sa iti spuna atunci cand il deranjeaza ceva, daca il doare ceva si sa gasiti o rezolvare. Ia-l in seama de fiecare data cand iti spune ca il supara un lucru sau altul, ca sa nu se simta dat la o parte si sa inceapa sa planga sau sa tipe ca sa iti atraga atentia.
Da-i si exemple din viata ta ca adult: il poti lua, intr-o zi cand ai program mai lejer, la tine la serviciu si ii explici ca atunci cand ai o problema de rezolvat nu incepi sa tipi, sa dai din maini si din picioare ca sa atragi atentia sefilor si a colegilor. Calea de rezolvare este prin vorba buna, sa spui ceea ce simti si ca ai o problema, pentru ca persoanele din jurul tau sa te poata ajuta.
