Timiditatea nu este un defect, ci poate fi chiar sursa unei doze de farmec personal. Totusi, un copil timid poate avea mult de suferit pana sa invete sa isi gestioneze timiditatea, iar parintii sufera si ei alaturi de el. Cum iti ajuti copilul sa scape de timiditate?
In niciun caz nu rade de el pentru ca este timid. Pentru un copil nu este deloc amuzant sa nu poata deschide gura sa isi spuna poezia la serbare sau parerea atunci cand este intrebat. Timiditatea poate fi gresit interpretata de un invatator sau un profesor, care ar putea crede ca un copil nu raspunde pentru ca nu stie lectia, nu pentru ca ii este groaza sa deschida gura cand este intrebat ceva.
Un copil timid isi face greu prieteni pentru ca este foarte retinut in raport cu alti copii si ultimul lucru de care are nevoie este sa mai rada cineva de el.
Cum scapam copiii de timiditate
Si studiile, si practica arata ca un copil invata o multime de lucruri prin joc. Joaca este principalul sau instrument de a cunoaste lumea pana cand incepe sa invete la scoala o multime de alte lucruri despre ea. Un copil timid se va juca greu cu altii, dar asta nu inseamna ca nu il poti ajuta sa invete sa o faca.
Jocurile antitimiditate pot capata diverse forme
Organizati acasa spectacole in care copilul timid este actorul principal. Sigur ca timiditatea isi va spune cuvantul si in fata parintilor si a fratilor, insa pana la urma voi sunteti „locul lui sigur”. Incurajati-l si ajutati-l sa-si depaseasca emotivitatea si timiditatea.
Invatati-l sa isi imagineze ca toti oamenii din publicul in fata caruia trebuie sa spuna o poezie poarta nasuri de clovn sau urechi de iepuras. Asta il va ajuta sa ii priveasca mai relaxat si sa nu i se mai para inspaimantator. Daca repetati acasa si aveti la indemana nasuri de clovn, purtati-le in fata lui in timp ce isi spune replicile. Efectul va fi nebanuit!
Incercati sa aflati sursa timiditatii
Poate copilul este doar emotiv, poate nu este deloc sigur pe el. Aceste senzatii puternice il fac sa prefere sa stea retras, sa nu interactioneze cu altii si sa nu-si doreasca sa stea in fata.
Lucrati cu copilul la gestionarea emotiilor care il fac timid. Laudati-l de cate ori face ceva in afara zonei sale de confort. Invatati-l sa interactioneze cu altii fara teama (jocurile de rol de acasa pot fi foarte utile). Increderea si siguranta de sine se cultiva in primul rand in familie, asa ca daca aveti un copil timid asigurati-va ca nimeni nu il face sa se simta inconfortabil in situatii care pentru el pot fi delicate.
Faceti cu copilul o lista cu situatii in care este cuprins de timiditate. Adaugati pe ea lucrurile care il fac sa-i fie teama sa interactioneze cu ceilalti. Pe o alta lista, notati impreuna cum ar fi mai bine sa reactioneze daca nu ar fi timid. Ca o forma de „razbunare”, ingropati lista cu motivele pentru care este timid si spuneti-i ca asta il va ajuta sa se schimbe; poate nu se va intampla imediat, dar de fiecare data cand timiditatea il va impiedica sa faca ceva ce isi doreste se poate gandi la lista ingropata pentru a avea mai mult curaj. Lista numarul 2, care ii arata cum ar fi daca nu ar fi timid, o lipiti undeva la vedere, chiar daca nu stie sa citeasca. Amintiti-i de cate ori este nevoie ce se afla pe aceasta lista anti timiditate si incurajati-l sa o respecte cat mai mult posibil.
Ajuta-l sa-si faca prieteni, daca isi doreste asta
Copiii timizi isi fac cu greu prieteni. Intreaba-ti copilul daca simte nevoia sa-l ajuti si, daca da, creeaza-i oportunitati sa cunoasca si alti copii. Nu-i reprosa daca este inca ezitant, desi ai incercat sa il duci in colectivitati noi, sa ii organizezi intalniri de joaca cu copiii colegilor de la serviciu. Felicita-l pentru orice pas inainte pe care l-a facut si asigura-l ca data viitoare o sa i se para mai usor sa interactioneze cu ei.
Nu il face de ras cand este in colectivitate si nu incerca sa il „imprietenesti” cu forta cu alti copii. Asta ii va crea doar o si mai mare anxietate.
Explica-i, in schimb, cat de importanta este prietenia si de ce i-ar prinde bine sa isi faca prieteni.
Intre timp, nu face greseala sa prezinti timiditatea ca pe ceva negativ sau o problema. Ea este doar o trasatura de personalitate, uneori se „dilueaza” in timp, alteori ramane cu o persoana pentru totdeauna. Copilul trebuie sa inteleaga ca, daca este timid, nu este nici mai bun, nici mai rau decat altii si ca trebuie sa se accepte asa cum este, pentru a putea fi acceptat de ceilalti.
Citeste si aceste articole:
