"Eu sunt cam…neastamparat. Asa zic cei din jurul meu… Asa o fi! De fapt, eu sunt foarte curajos si vreau sa vad ori sa-mi dau seama de tot ce se intampla in jurul meu, de ce au loc anumite fenomene ori daca sunt in stare sa fac anumite activitati.
Asta inseamna ca nu sunt cuminte? Oare? Pai, in loc sa ma uit la ce fac ceilalti si doar sa ma uit, mai bine ma duc mai aproape si incerc sa fac si eu ce fac ceilalti copii mai mari ori oamenii mari.
Stiu ca nu prea stau intr-un loc si ma misc continuu, dar sunt foarte curios. As vrea ca mami si tati sa-si dea seama de asta si chiar sa imi explice ceea ce nu inteleg eu sau ce nu pot sa fac, ori de ce nu pot sa fac. Dar, sunt pedepsit, certat si trimis in camera mea. Eu sunt doar curios si vreau sa incerc multe lucruri.
Toata ziua imi pun multe intrebari- Oare cand dorm pestii?, De ce cucul nu sta in cuib, cu ouale lui? , Cand stim noi ca vine ploaia? si multe altele. Insa, nu stiu unde sa gasesc raspunsurile? Parintii mei imi spun sa ma duc sa citesc ori sa o intreb pe doamna la gradi, sa vada ca sunt un copil destept. Dar eu ii intreb pe ei, de ce ma trimit la altcineva? Oare nu stiu sa-mi raspunda? Poate….Nu-i nimic, putem sa citim impreuna, sa cautam raspunsurile. Hmmm, ar fi tare distractiv si am invata impreuna multe lucruri interesante. Si…cand o sa le povestesc copiilor la gradi si doamnei, chiar ca o sa zica ca sunt destept.”
Exista asemenea situatii destul de des si, de multe ori, confundam dorinta copiilor de a explora cu faptul ca ei au un comportament nepotrivit ori sunt neascultatori. Fiecare copil are propriul comportament si atitudine de a-si satisface curiozitatea: unii sunt foarte vorbareti si insista cu intrebarile, altii incearca ei insisi sa vada ce nu functioeaza sau cum functioneaza, iar altii sunt tacuti, observa, citesc si se documenteaza.
De aceea, recomandarea este ca parintii si persoanele care interactioneaza cu copiii sa incerce sa vorbeasca cu cei mici asemeni unui partener de discutii, unui ajutor la treburile gospodaresti ori ca si unui ucenic. Incercam sa adaptam limbajul la nivelul de intelegere al copilului si sa explicam diverse fenomene, in functie de varsta acestuia.
Recompensam comportamentele pozitive!
Daca un copil aude permanent cuvinte care sa ii scada stima de sine, este critcat, dat exemplu negativ, ignorant, ori este prea des pedepsit, fara a i se lauda ori recompensa faptele bune, comportametele pozitive, cu timpul el va devine ,,imun” la pedepse, se va simti devalorizat, iar ,,copilul neastamparat”, poate deveni "copilul cu un comportament deviant”.
Acordam atentie si rabdare!
Atunci cand copilul "nu sta locului nicio secunda”, el are nevoie de ceva, este in cautare de o activitate placuta, un prieten, un joc, ori de afectivitate ori CEVA care sa il intereseze. Cand este foarte mic, iar nivelul vocabularului nu este foarte dezvoltat, neputinta comunicarii il determina sa se agite mai mult, sa alerge, sa caute ori sa exploreze. De aceea, mediul lui inconjurator il poate stimula sa isi satisfaca curiozitatea, daa va fi unul cu stimuli adecvati varstei, ori care s ail determine sa se dezvolte.
Schimbarea mediului este o alta modalitate de a-i oferi copilului situatii noi de a invata si de a se acomoda noului. Daca vom merge mereu un acelasi parc, in vizita vor veni aceleasi personae ori se joaca cu aceleasi jucarii ori jocuri, copilul se va plictisisi isi va dori altceva, incercand de multe ori activitati care il pun in pericol; va merge la ferasra sa seaplece, va cerceta cablurile ori prizele, va baga in gura obiecte ascutite si multe altele.
Observam capacitatea de concentrare si atentie!
Consultam un specialist atunci cand:
- copilul nu este atras de o anumita activitate, ori jucarie, ori el abandoneaza rapid tot ceea ce ii oferim, chiar daca sunt actvitati specifce varstei,
- este furios permanent,
- este distrat foarte rapid de altceva,
- coopereaza cu greutate,
- prefera jocurile distructive ori se joaca foarte galagios,
- plange destul de des, fara a vea un motiv intemeiat
- in timpul somnului este foarte agitat, ori doarme foarte putin
Trebuie sa se faca diferenta intre un comportament de ,mic cercetas’’ si comportament specific copilului hiperkinetic ori cu agitatie neuro-motorie.
de psiholog Mihaila Lizetta