Desi dreptul de a oferi feedback profesorilor este garantat prin Statutul Elevului, peste jumatate dintre elevii romani aleg sa nu isi exprime opinia. Motivele principale sunt teama ca nu vor fi ascultați sau ca ar putea primi note mai mici. Un studiu realizat de Salvați Copiii Romania arata ca doar 2 din 10 elevi au discutat cu un profesor despre feedbackul oferit, iar aproape 70% dintre acestia considera ca sugestiile lor au fost ignorate sau aplicate intr-o masura foarte mica.
Feedbackul este anonim si se colecteaza de la elevii inscrisi in clasele din invatamantul gimnazial, profesional si liceal. Cadrele didactice primesc feedback doar de la elevii claselor unde sunt incadrate. Astfel, elevii pot evalua cat sunt de motivati la lectii, daca profesorul foloseste tehnologii digitale si daca opinia lor este incurajata.
Astfel, exista un formular semestrial anonim, care ar trebui, conform Statutului Elevului, completat de catre elevi cu privire la fiecare profesor. Fisele completate ar trebui colectate apoi de diriginte, care le analizeaza si transmite rezultatele agregate, in termen de 10 zile, catre cadrele didactice vizate.
Raportul final nu este analizat de terte persoane, astfel ca inspectoratele nu se implica si nu se iau masuri, daca rezultatele sunt ingrijoratoare in legatura cu un profesor.
Alte date din studiu:
- 66% dintre copii afirma ca au fost informati cu privire la posibilitatea de a acorda feedback profesorilor, insa doar 47% stiu ca exista o metodologie care reglementeaza acest lucru. Nivelul minim il intalnim in cazul elevilor din Bucuresti, unde 30% raspund afirmativ, intrebati daca au auzit de metodologia de feedback.
- 43% dintre elevi au acordat feedback cadrelor didactice, dintre acestia aproximativ doua treimi au facut acest lucru completand un chestionar, iar in cazul altor 16% dintre cei care au completat, chestionarul nu era anonim. Extrapoland, din 100 de elevi, doar 43 acorda feedback si aproximativ 24 conform metodologiei.
- Dintre elevii care stiau ca pot oferi feedback, dar nu au facut acest lucru, cei mai multi motiveaza alegerea spunand ca demersul nu este necesar sau ca opinia nu le va fi luata in seama (aprox. 4 din 10 respondenti).
- Doar 2 din 10 elevi afirma ca au discutat cu un cadru didactic despre rezultatele feedbackului oferit. Dintre acestia, aproape 70% spun ca opiniile / sugestiile le-au fost luate in considerare in mica masura sau deloc.
- 8% dintre elevi spun ca au fost sanctionati ca urmare a oferirii de feedback, principalele sanctiuni fiind note mai scazute sau avertizarea verbala.
- Desi 75% dintre elevi stiu de existenta unei asociatii / consiliu a elevilor in scoala in care invata, peste 80% dintre acestia nu au apelat niciodata la aceasta asociatie.
Participarea copiilor la deciziile care ii privesc
“Una dintre marile lacune ale sistemului romanesc de educatie este lipsa participarii reale a copiilor in deciziile care ii privesc direct. Desi legislatia prevede ca interesul superior al copilului trebuie sa prevaleze, aceasta prevedere este contrazisa, de exemplu, de excluderea copiilor din consiliile de administratie ale scolilor pana la implinirea varstei de 18 ani. Aceasta abordare contravine art. 12 din Conventia ONU privind Drepturile Copilului, care cere ca opinia copilului sa fie ascultata si luata in considerare”, a argumentat Gabriela Alexandrescu, Presedinte Executiv Salvati Copiii Romania.
Unul dintre indicatorii crizei educationale actuale este pierderea increderii tinerei generatii in sistemul educational romanesc si, implicit, in viitorul tarii. Peste jumatate (55,1%) dintre elevii de gimnaziu si liceu isi doresc sa paraseasca tara, iar o treime intentioneaza sa isi continue studiile in strainatate, arata un studiu al organizatiei.
Aceasta tendinta reflecta o scadere dramatica a increderii in relevanta educatiei primite - doar o treime dintre elevi mai considera ca scoala ii ajuta sa isi dezvolte pasiunile si interesele si o proportie similara sunt de parere ca ceea ce invata la scoala le va fi de folos in viitor, comparativ cu doua treimi in 2013.
Un sondaj realizat de Salvati Copiii Romania la finalul anului 2024 arata ca parintii sunt nevoiti sa aloce, in medie, aproape 10.000 de lei anual pentru educatia copiilor, incluzand meditatii, programe after school si materiale didactice. Comparativ cu 2021, aceste costuri au crescut cu aproximativ 3.100 de lei, ajungand la o medie anuala de 9.818 lei. Cele mai mari cresteri s-au inregistrat in cazul meditatiilor, care costa in medie 3.700 de lei pe an, si al programelor after school, unde parintii platesc aproximativ 2.500 de lei anual. De asemenea, costurile educationale cresc odata cu varsta copilului, de la 6.803 lei pe an pentru elevii din ciclul primar, la 10.781 lei in gimnaziu si 12.119 lei la liceu.
Foto: Salvati copiii
