Frica este emotia care caraterizeaza primejdia si perceptia asupra primejdiei. Este una dintre primele emotii care apar, incepand din primele luni de viata. Este usor de recunoscut: inima bate cu putere, respiratia este accelerata, iar mainile tremura.
Tipuri de frici
Din perspectiva psihologica se considera ca temerile se impart in frici innascute, frici naturale si frici culturale.
Fricile naturale sunt frici pe care le au aproape toti oamenii si care ne-au ajutat sa supravietuim ca specie. De exemplu, 22% dintre oameni se tem de serpi si de insecte, in timp ce circa 20% se tem de inaltimi.
Fricile culturale corespund unui pericol presupus. Cea mai cunoscuta teama de acest fel este teama de sfarsitul lumii, despre care apar frecvent dezbateri in mass-media. In trecut, teama de anumite popoare sau de anumite descoperiri stiintifice intra in aceeasi categorie de temeri.
Fricile innascute se refera mai ales la fricile copilariei. Sunt innascute in sensul ca ele se intalnesc aproape la toti copiii care trec prin acea varsta. Pe masura pe micutul creste, se schimba si fricile lui. Unele dispar si apar altele noi, care au legatura preponderent cu stadiul lui de dezvoltare.
De se se tem copiii?
Bebelusii pana la sase luni se tem de pierderea punctului de sprijin si de zgomotele puternice. Apoi se tem de persoanele necunoscute si de obiectele care apar si dispar din aria lor vizuala. Le poate fi frica de apa de la bazinul toaletei, precum si de anumite zgomote pe care le fac diverse obiecte electrocasnice (de exemplu aspiratorul sau mixerul).
Aceste frici tin pana in jurul varstei de un an. In al doilea an de viata, micutilor le este teama de despartirea de parinti si de baia zilnica. Liftul, macaraua sau metroul pot fi alte surse de frica la aceasta varsta.
Intre doi si patru ani, unui copil ii este teama mai ales de intuneric, dar si de zgomote, masti sau animale.
De la cinci ani, fricile celor mici au in vedere tunetele, personajele magice (cum ar fi monstrul de sub pat), oamenii considerati a fi "rai", precum si anumite rani corporale.
De asemenea, este firesc pana pe la sase-sapte ani ca micutilor sa le fie frica sa ramana siguri intr-o camera, parintii fiind in camera alaturata, de exemplu.
De pe la noua ani, copiii incep sa aiba frici similare adultilor. Ce e drept, la inceputul adolescentei se manifesta o teama excesiva de moarte, care poate determina copilul sa devina preocupat de viata religioasa.
Frica, anxietate, fobie
Frica, dupa cum spuneam, este o reactie la o primejdie reala. Anxietatea se refera la starea de anticipare a unui pericol, adica gandul asupra unui posibil pericol care ar putea aparea in viitor.
Fobia este frica incontrolabila, de intensitate patologica de un anumit obiect sau de o anumita situatie. Iar modul de reactie in cazul fobiei este evitarea acelui lucru care o provoaca. De exemplu, claustrofobia (teama de spatii inchise) sau fobia de pisici.
Daca frica este o emotie fireasca, care ne ajuta sa ne ferim de pericole, anxietatea si fobia sunt reactii nesanatoase, in cazul carora este nevoie de interventia unui specialist (psihoterapeut sau medic psihiatru, in functie de gravitatea situatiei).
.JPG)
