Timiditatea este o trasatura de personalitate care poate fi in avantajul sau in dezavantajul unui copil. Chiar daca este considerata si o trasatura pozitiva in anumite situatii, in cele mai multe cazuri, timiditatea afecteaza stima si increderea in sine ale copilului. Pe de alta parte, timiditatea este o parte fireasca in dezvoltarea celui mic. Iata care sunt principalele cauze ale acestui tip de manifestare la copii!
Copilul timid este cel care se sperie sau se emotioneaza usor atunci cand este pus sa stea in preajma strainilor sau in grupuri mari de persoane, are trac pe scena si nu are curajul de a face primul pas in anumite situatii sau de a lua initiativa. Este emotiv, mai retras din fire si nu iese in evidenta in clasa, la cursuri sau in anumite cercuri.
Desi multi parinti incearca sa ii incurajeze pentru a fi ceva mai curajosi si puternici, metodele esueaza atunci cand nu se cunosc cauzele care stau la baza acestor manifestari ale copiilor. Metodele prin care cei mici pot invinge timiditatea depind foarte mult de cauzele care duc la aparitia ei.
Cauze ale timiditatii la copii
Unii specialistii sunt de parere ca timiditatea este o trasatura innascuta si ca unii copii sunt predispusi ereditar sa fie mai timizi din fire. Greu de crezut sau nu, principalii vinovati de timiditatea copilului sunt cel mai adesea parintii. Fara sa isi dea seama, multi dintre ei adopta un stil parental abuziv si metode de disciplinare sau educatie care submineaza increderea copiilor in forte proprii si le afecteaza stima de sine.
In contextul in care prichindelul este crescut intr-un mediu lipsit de atentie si afectiune, exista riscul sa devina timid si sa dezvolte o stima scazuta de sine. La polul opus, un stil parental supraprotector are exact acelasi efect in dezvoltarea copilului. Ii ingradeste libertatea de exprimare si impulsul de a gasi solutii la probleme sau de a se confrunta cu diverse situatii noi.
Neavand ocazia de a trece prin astfel de experiente, care contribuie la stimularea increderii si stimei de sine, exista riscul de a deveni o persoana timida. Acelasi lucru este valabil si in cazul in care parintii adopta un stil autoritar. Au tendinta de a fi foarte severi si cicalitori sau ingradesc stima si increderea in forte proprii ale copilului, dar si capacitatea de a lua initiative si a de a-si exprima opinii si pareri. Parintii foarte agresivi cresc copii timizi, frustrati si inadaptati social.
De asemenea, violenta in familie si abuzurile (de orice tip) asupra copilului sau asupra altor membri ai familiei cresc riscul de timiditate la cel mic. Maltratarea fizica a copilului lasa urme adanci in dezvoltarea lui, iar timiditatea este una dintre putinele repercusiuni.
O alta cauza frecventa a timiditatii o reprezinta stilul parental perfectionist. Atunci cand parintii au asteptari prea mari de la copii si nu accepta nicio greseala din partea lor, exista riscul accentuarii acestei trasaturi de personalitate. Acesti parinti au tendinta de a controla fiecare pas al copiilor si de a le impune modul in care sa gandeasca, fara a-i lasa sa-si exprime opinii si pareri proprii. In momentul in care orice initiativa ii este din start refuzata, increderea in sine a copiilor este stirbita si apare frustrarea sau timiditatea.
Prevenirea dezvoltarii timiditatii la copii
Experientele traumatizante prin care poate trece copilul - de ordin fizic si emotional -, lipsa de atentie si afectiune din partea parintilor, un stil autoritar sever sau autoritar si violenta in familie reprezinta principalele cauze care pot transforma copilul intr-o persoana timida.
Pe langa timiditate, exista riscul ca cel mic sa cada in depresie, sa devina un inadaptat social si o persoana frustrata, cu multe limitari. Timiditatea poate fi prevenita si depasita cu succes inca din copilaria timpurie, cu multa rabdare si perseverenta din partea parintilor.
Pe langa faptul ca trebuie sa adopti un stil parental echilibrat, democratic, si sa cresti copilul intr-un climat familial in care sa ii permiti sa-si exprime liber opinii, pareri si sa ia initiativa, este foarte important sa il ajuti sa se adapteze treptat cu situati si experiente noi si sa ii oferi ajutor in acest sens.
Copilul tau a trecut prin etapa timiditatii? Cum ai reusit sa il faci sa depaseasca aceasta problema? Spune-ne parerile tale in sectiunea de comentarii de mai jos!
