Amnezia copilariei reprezinta amintirile autobiografice pe care un copil le traieste pana in jurul de 3 - 4 ani. Putini dintre noi sunt cei care isi aduc aminte perioada de dinainte de varsta de 5 ani.
Pe baza acestui subiect s-au realizat numeroase studii care s-au bazat pe doua tipuri de cercetari si anume: studii pe subiectii adulti, cu referire la amintirile din copilarie, iar pe de alta parte, cercetari asupra memoriei copiilor mici si anume s-a realizat codificarea evenimentelor timpurii si recuperarea lor.
Explorarea fenomenului de amnezie a copilariei a fost foarte dificil de realizat deoarece subiectii au avut probleme in ceea ce priveste datarea amintirilor. In aceasta privinta, doi cercetatori Sheingold si Tenney au venit cu o noua metoda de a depasi aceasta problema si anume de a provoca amintiri despre nasterea unui nou membru in familie.
Folosind aceasta metoda, dupa mai multe studii s-a demonstrat faptul ca exista un efect de diminuarea a numarului de amintiri in functie de anul in care au fost codificate informatiile. Astfel, amintirile care sunt legate de un eveniment in special important sunt pastrate si raman accesibile si dupa o durata de 16 ani.
De-a lungul timpului, s-a incercat gasirea unei explicatii ale acestei amnezii infantile. In cele din urma, specialistii au ajuns la 3 teorii si anume la 3 mecanisme responsabile de aparitia amneziei copilariei: deficitul de a codifica informatia, faptul ca nu exista conceptul de sine, iar hipocampul (o zona a creierului care este vitala pentru stocarea amintirilor noastre) este imatur si deficitul de a recupera sau accesa informatia.
Conform lui Sigmund Freud amnezia copilariei este explicata si prin faptul ca majoritatea amintirilor acestei perioade sunt ascunse, asa numitele "amintiri ecran", iar amintirile sunt organizate intr-un mod concentric in jurul amintirilor traumatice si anume: stratul exterior fiind format din amintirile ecran (cele care sunt accesibile constiintei) care acopera stratul interior, amintirile traumatice fiind cele din miezul organizarii concentrice, neaccesibile.
El sugereaza ca din acest motiv, majoritatea amintirilor din copilarie datorita faptului ca au o mare incarcatura afectiva sunt inaccesibile si de aceea sunt si foarte greu de rememorat mai tarziu in viata copilului sau a adultului.
O alta perspectiva a amneziei infantile este aceea ca toti copiii invata treptat cum sa formuleze si cum sa isi retina propriile amintiri, iar daca nu reusesc sa deprinda aceste calitati, ei nu vor fi capabili sa formuleze sau sa fixeze aceste amintiri.
In jurul varstei de 6 ani, are loc o schimbare radicala privind socializarea si impactul limbajului in viata copilului deoarece pana in acel moment copilul mic stoca si organiza informatia intr-o maniera mai mult sau mai putin organizata.
Odata cu aceasta schimbare a modului de organizare a informatiei care este puternic sistematizata, copilul va suferi si o pierdere considerabila in ceea ce priveste informatia pe care a fixat-o anterior.
Laura Moise
Redactor Copilul.ro
