Aceasta este o intamplare adevarata din Bucuresti...
Sambata, ora 6 seara, pe canapeaua din living, doi baietei (3 si 7 ani) se uita cuminti la televizor. Cuminti, nu glumesc! Parintii si bunicii au foarte mult de lucru – caci sunt putine momentele de acest fel de care poti sa profiti atunci cand ai doi baietei veseli ca ei. Baietelul cel mare tine langa el o corabie de pirati primita de la Mosul, de Craciun. Cel mic tine si el o corabie ceva mai mica, tot de pirati. Se intampla si aici la fel ca in majoritatea cazurilor cand fiecare dintre frati isi doreste ceea ce are celalat si cum altfel sa-i impaci decat cumparandu-le lucruri asemanatoare.
In cateva minute se aduna si restul familiei, cu diverse treburi, in living.
La treaba deci! Canapeaua de 3 locuri s-a unit imediat cu cea de 2 locuri si cu fotoliul, rezultand o corabie incapatoare, numai potrivita pentru doi capitani. Batul de bambus a fost infipt intre spatar si sezut si a fost "onorat" cu o panza facuta dintr-un ambalaj de flori recuperat din cosul de gunoi. "Suntem doi capitani pirati – ne trebuie 2 catarge". Zis si facut. Un ficus a fost vitregit de batul de bambus care-l sustinea si a devenit al doilea catarg – de aceasta data panza corabiei a fost facuta dintr-o coala A3. Piratii au primit pe loc bandane din servete de masa si alte accesorii confectionate din ce se gasea la indemana.
"Ne trebuie vant, cum sa mearga corabia fara vant?". Vant... hm... De unde sa iei o briza? Afara, cald, nu se misca o frunza... Inauntru... inauntru, pe scari, coboara Bunicul. Cu vantul in mana! – uscatorul de par a intrat urgent in functiune si vantul a inceput sa sufle cu putere si sa umfle panzele. Zgomotul era si el pe masura, doar erau pe mare! O farfurie de plastic s-a dovedit a fi o carma foarte buna. La carma a trecut Piratul Bun Mic, in timp ce Piratul Bun Mare a inceput o lupta apriga cu Tati - Piratul cel Rau. Cateva paie de plastic pentru bauturi s-au transformat in pistoale si sabii.
Intr-o mica pauza de lupta, Tati-Piratul cel Rau a rapit-o pe Mami-Printesa, Prietena Piratilor Buni, infasurata intr-ul sal-cearceaf gasit in cosul cu rufe uscate cu care Bunica urca scarile. Bunica a devenit pe data Gardianul cel Rau al Printesei.
Lupta a continuat in mai multe reprize – atunci cand Piratul Bun Mic se lupta cu Tati – Piratul cel Rau, corabia era condusa de Piratul Bun Mare si invers, totul pentru salvarea Printesei Mami, tinuta prizoniera de Tati - Piratul cel Rau. A fost o lupta apriga si pentru ca Tati - Piratul cel Rau sa poata fi invins, a fost aruncata ancora (siretul de la pantalonii Piratului Rau, adus ca trofeu de lupta de Piratii Buni) si amandoi Piratii Buni si-au unit fortele. Tati-Piratul cel Rau a fost invins imediat – era si greu sa faca fata atacurilor a doi Pirati Buni (in conditiile in care trebuia sa-si tina pantalonii cu o mana).
Printesa, ramasa doar sub paza Gardianului Bunica, era acum mult mai lesne de salvat. In momentul in care cei doi Pirati Buni s-au indreptat cu sabiile scoase din teaca si cu strigate de lupta catre Gardianul Bunica, acesta a luat-o la fuga cat il tineau picioarele. Astfel, printesa a fost salvata si raul a fost infrant. Ancora a fost apoi ridicata si dupa cateva minute, corabia a ajuns la loc sigur.
Astfel, timp de 2 ore, distractia a fost la apogeu, nu doar pentru cei mici, ci si pentru restul familiei. Toata povestea a avut un singur dezavantaj – unul minor, dealtfel – Piratii Buni au adormit in “corabie”, la nici 10 minute dupa incheierea luptei si n-au mai ajuns sa faca dus in seara respectiva.
De ce sa inchizi televizorul? II
Voua, parintilor, va revine sarcina sa alegeti momentul potrivit pentru a opri televizorul si a trece la joaca si tot voi sunteti cei care decideti care este jocul cel mai potrivit pentru temperamentul, varsta si siguranta copiilor vostri.
Inchideti televizorul si deschideti copiilor o cale noua catre lumea imaginatiei – copiii vostri va considera modele, au incredere deplina in voi si chiar daca la inceput vi se pare ciudat, ei isi doresc din suflet sa se joace cu voi, mai mult chiar decat cu alti copii.
Nu faceti greseala de a le interzice televizorul cu totul – poate fi un mijloc important in educatia si distractia copiilor atunci cand emisiunile la care se uita sunt alese cu grija de catre voi. Faceti in asa fel incat sa nu fie nevoie de constrangere pentru a-i lua din fata televizorului, ci sa renunte cu bucurie la televizor in favoarea jocului cu voi. Astfel, copiii vostri nu se vor plictisi niciodata.
Multi parinti nu sunt deloc incantati de statul indelung al copiilor in fata televizorului, dar nici nu fac eforturi prea mari pentru a-i canaliza pe acestia spre alte modalitati de petrecere a timpului liber. Straduiti-va sa le gasiti copiilor ocupatii creative, distractive – sigur va veti distra si voi la fel de bine ca ei. Nu conteaza cat timp petreceti cu copilul vostru, conteaza calitatea acestui timp, ce faceti, cum comunicati cu copilul, ce invata copilul de la voi.
Nu vreau sa detaliez dezavantajele privitului in exces la televizor – violenta comportamentala, obezitatea, dependenta – s-au scris volume intregi despre acestea. Vreau doar sa recapitulez cateva sfaturi cu ajutorul carora sa dati privitului la televizor locul cuvenit in timpul liber al copilului:
• Limitati numarul de ore in care copii se uita la televizor (nu puneti televizorul in camera copilului, puneti-l intr-o camera in care sa existe si alte puncte de “interes” pentru ei, cum ar fi cartile, inchideti televizorul in timpul mesei, faceti ca privitul la televizor sa devina un privilegiu prin care copilul sa invete, nu un drept).
• Dati-le un exemplu bun, uitandu-va si voi mai putin la televizor.
• Verificati intotdeuna la ce emisiuni se uita copilul. Blocati canalele la care doriti ca cel mic sa nu se uite.
• Faceti un “orar” al privitului la televizor, valabil pentru toata familia.
• Uitati-va la televizor impreuna cu copilul vostru si explicati-i ceea ce considerati ca nu intelege, pentru a nu ramane cu idei gresite – va fi foarte greu dupa aceea sa-l faceti sa si le schimbe.
• Oferiti-i alternative de petrecere a timpului liber – aceasta consider ca este cea mai importanta metoda de limitare a orelor petrecute la televizor.
Ce puteti face deci? E foarte simplu: ascultati muzica impreuna, dansati, jucativa de-a ascunselea, inventati jocuri noi, confectionati divese jucarii din materiale pe care le aveti in casa si care nu va mai folosesc la altceva, jucati-va un joc de memorie, jocuri pe tabla, construiti, cititi, ajutati-i sa-si dezvolte un hobby – origami, desen, pictura, jucati-va afara, cu mingea, de-a prinselea, faceti excursii tematice, mergeti la teatrul de copii, iesiti impreuna cu prietenii care au copii in parcuri sau la locurile de joaca.
Incercati, de exemplu, sa faceti o jucarie zgomotoasa dintr-o cutie metalica goala cu cateva suruburi inauntru, cu capacul bine lipit, astfel incat cel mic sa nu aiba acces la suruburi. Puteti sa-i faceti gauri la capete, sa treceti prin ele o sfoara si sa o transformati in jucarie de tras. Veti fi uimiti de cat de bine primita va fi aceasta jucarie de un copilas de 18-24 de luni. Doar urechile voastre vor avea putin de suferit de la zgomotul provocat de cutie, dar ce inseamna asta pe langa rasetele cristaline ale copilului?
Lasati-va imaginatia si dragostea pentru copii sa lucreze impreuna si veti gasi in mod sigur cea mai buna cale de petrecere a timpului liber pentru copiii vostri.
Diana Radu
www.ookee.ro – Site cu jucarii si cadouri pentru copii
