Anxietatea este o frica asociata cu gandul ca se va intampla ceva rau in viitor, insa se poate declansa si ca urmare a unui lucru care s-a intamplat. Potrivit unei statistici a Organizatiei Mondiale a Sanatatii din 2015, peste 264 milioane de persoane de pe planeta se confrunta tulburari de anxietate.
Insa anxietatea nu afecteaza doar adultii, ci si copiii. Este normal ca sentimentul de frica sa existe din copilarie, atunci cand copilul percepe un pericol, insa problemele de anxietate apar atunci cand copilul simte frica fara sa aiba un motiv intemeiat.
Anxietatea la copii poate sa fie influentata si de mediul familial: de exemplu, copiii care au o familie in care exista o persoana care sufera de o boala incurabila sau in care exista o atmosfera mai tensionata sunt mai predispusi la aparitia anxietatii.
Tipuri de anxietate la copii
- anxietatea de separare: cand copiii sunt mici, pot suferi de anxietate de separare, ceea ce inseamna ca incep sa simta teama cand sunt separati de parinti (poate sa fie vorba despre momentul cand sunt lasati singuri la cresa ori la gradinita sau se pot simti anxiosi daca trebuie sa doarma singuri).
Un copil care are anxietate de separare poate sa inceapa sa planga daca intentionezi sa il lasi singur in casa, poate sa planga daca il desparti de o persoana de care s-a atasat foarte mult;
- teama de intuneric: o alta temere des intalnita la copii este cea de intuneric. Daca ii este frica de intuneric, copilul va refuza sa doarma cu lumina stinsa. Copiii mai pot avea temeri de inaltime, tema de animale, frica de apa sau de a zbura cu avionul. De fiecare data cand vor fi pusi in fata unor astfel de situatii, cei mici vor manifesta sentimentul de teama;
- anxietate generalizata: apare atunci cand copilul se ingrijoreaza in fiecare zi, despre lucruri diferite: tema ca un parinte sa nu se imbolnaveasca, teama ca vor gresi cu ceva, teama de dezastre naturale, teama ca se vor imbolnavi, teama ca parintii vor divorta;
- tulburare obsesiv-compusiva: un alt tip de anxietate care ii poate afecta pe copii este tulburarea obsesiv-compusiva. Copilul are comportamente obsesive (se preocupa exagerat sa nu piarda un lucru, ii este tema de microbi) si comportamente compulsive (se spala de mai mult ori pe maini, ca sa fie sigur ca sta departe de microbi, isi pune hainele in ordine, isi aranjeaza jucariile obsesiv);
- anxietate sociala: un alt tip de teama de care pot suferi copiii este anxietatea sociala, cand micutul prefera sa stea mai mult singur, nu cauta comapnia oamenilor si nici nu ii plac multimile.
Cum detectezi anxietatea
De multe ori, anxietatea copilului poate fi greu de detectat. Daca banuiesti ca ar putea suferi de o forma de anxietate sau alta, urmareste-i cu atentie comportamentul, ca sa iti dai seama daca este, intr-adevar, anxios:
- unul dintre simptomele anxietatii la copii este dificultatea de a adormi, copilul adoarme greu, iar somnul poate sa fie unul zbuciumat, pentru ca poate sa aiba cosmaruri;
- copilul poate sa aiba dificultati de concentrare, ii este greu sa se focuseze la un singur lucru;
- schimbarile bruste de atitudine pot indica, de asemenea, prezenta anxietatii. Copilul trece cu usurinta de la ras si euforie la plans, stare de tristete;
- desi nu este bolnav, copilul are stari de voma, palpitatii, are dureri musculare, dureri de cap, poate sa se planga de dureri de stomac, iti spune ca simte furnicaturi in maini si in picioare;
- nu ii mai face placere sa iasa cu prietenii lui, este retras;
- are stari frecvente in care se teme, temerile lui fiind legate atat de scoala, cat si de prieteni si de familie;
- este apatic, ii este greu sa se relaxeze;
- copilul nu are incredere in el;
- a suferit un atac de panica.
Ce este de facut
In cazul in care ai obsevat astfel de comportamente la copilul tau, este posibil sa sufere de anxietate. Un parinte isi poate ajuta in multe feluri copilul anxios. In primul rand, fii cat mai apropiat de copilul tau, ofera-i dragoste si blandete, nu ii subestima temerile si nu te purta de parca acestea nu ar exista. Incurajeaza-l pe copil sa iti spuna ceea ce il deranjeaza, sa vorbeasca atunci cand are o problema. Insa nici nu trebuie sa cazi in extrema cealalta si sa devii un parinte extrem de protector cu copilul tau.
In cazul in care copilul are probleme cu somnul, nu lua asta ca pe un moft si nu te enerva. Si in niciun caz nu incerca a il pedepsesti pe copil. In schimb, adopta o atitudine pozitiva, intreaba-l ce se intampla si cu ce il poti ajuta. Daca ii este frica de intuneric, de exemplu, ii poti pune in camera o mica veioza care sa il ajute.
Vorbeste cu copilul tau pe teme diferit si cere-i parerea atunci cand trebuie sa iei o decizie care il afecteaza si pe el in mod direct, pentru ca astfel va capata incredere in el, va vedea ca parerea lui conteaza.
Pentru un copil, plictiseala poate sa fie o sursa de stres si de anxietate. Ca micutul tau sa stea departe de plictiseala, fa-ti timp sa va jucati impreuna, sa cititi, dar asigura-te si ca face suficienta miscare, pentru ca sporul are un rol foarte important in combaterea starilor de anxietate.
De asemenea, daca in familie a avut loc un eveniment care ar fi putut sa il traumatizeze pe copil (decesul unei persoane dragi, o despartire), atunci aceasta poate sa fie sursa de anxietate. In astfel de situatii este nevoie de multa rabdare, discuta cu copilul, nu il lasa sa se inchida in el. Incurajeaza-l sa se joace cu prietenii lui, ba chiar ii poti cumpara un animalut de companie, mai ales daca si-l dorea de mult.
In cazul in care nu are incredere in el, este important sa iti arati multumirea atunci cand are realizari, sa il incurajezi si sa nu il critici constant, crezand ca astfel il vei motiva. Din contra, efectul criticii poate sa fie exact invers: sa il faca sa se inchida si mai mult in el, sa fie si mai lipsit de incredere. Daca starea copilului tau nu se imbunatateste, atunci este indicat sa mergi cu el la un psiholog, terapia ii poate fi de mare ajutor.
Este important ca problemele de anxietate ale copilului sa fie rezolvate pentr ca, in caz contrar poate deveni un adult anxios.
