A permite copilului sa se maturizeze liber, fara prejudecati, poate fi o sarcina anevoioasa pentru parinti pentru ca aceasta presupune mai intai eliberarea de propriile prejudecati si apoi de acelea ale mediului inconjurator.Pentru a creste un copil in mod sanatos, pentru a-i dezvolta sensibilitatea de a gandi in mod independent, este esential sa stabilim cu el raporturi foarte stranse, sa-i permitem sa asiste la convorbiri inteligente, sa-i incurajam spiritul de curiozitate si sa-l ajutam astfel sa descopere prin el insusi adevarul si falsul.
Viata si scoala sunt principalele medii in care copilul creste, invata, se formeaza. Aici se pun bazele formarii personalitatii, echilibrului emotional si premisele realizarilor sale de mai tarziu.
Atunci cand exista diferente intre valorile sau opiniile promovate si exprimate in mediul familial si mediul scolar, copilul suporta consecintele unui conflict care are rolul de a-i produce confuzie si pierderea reperelor. Copilul devine precum o corabie in deriva si nu mai stie cum sa ajunga la tarm. "Oare ce este cu adevarat important" sau "cui sa dau crezare", devin intrebari ce framanta mintea copilului care, negasind raspunsuri satisfacatoare, incepe sa experimenteze, sa testeze pe cont propriu temeinicia sau superficialitatea vorbelor adultilor.
Copiii invata prin experienta
A testa si a descoperi de unul singur diverse aspecte ale vietii este, pentru copil, modalitatea cea mai directa de a alunga orice umbra de indoiala cu privire la anumite subiecte de interes, generate de curiozitatile specifice varstei. Doar ca trebuie sa recunoastem ca acest lucru nu are nimic de-a face cu frecventele divergente si diferente de atitudini si idei existente intre mediul scolar si cel familial, sau chiar cu lipsa de coerenta manifesta in sanul aceleiasi institutii; aici condensata in bine cunoscutele vorbe din popor: "sa faci ce spune popa, dar nu sa nu faci ce face popa".
In final cu totii ne-am convins ca totul se invata prin imitatie si ca mai ales copiii invata ceea ce traiesc si nu ceea ce aud!
Punand in discutie educatia pe care copilul o primeste acasa si la scoala, nu pot sa trec cu vederea cateva aspecte ce tin in principal de aportul educatiei in castigarea unei stabilitati materiale pentru viitor si trairea unei vieti implinite.
Nimeni nu pune la indoiala faptul ca fiecare copil trebuie sa mearga la scoala pentru a invata o stiinta sau o arta care sa-i permita mai tarziu sa-si castige existenta, adica sa dobandeasca o situatie economica sigura. Dar oare invatarea unei tehnici sau metode il ajuta mai tarziu pe copil sa dobandeasca in aceeasi masura si o intelegere integrala a vietii, care sa-i permita sa infrunte complexitatile si obstacolele ei?!
O buna educatie trebuie nu doar sa incurajeze invatarea unei tehnici ci, mult mai important, sa-l ajute pe copil sa cunoasca viata si toate misterele ei, prin experienta, prin descoperire.
A invata sau a prelua un stil de a face lucrurile, de a gandi sau de a simti, fara a-l fi experimentat din interior, nu poate conduce decat la superficialitate si la promovarea unor modele, idealuri, principii care nu au nimic de-a face cu educatia adevarata, intemeiata pe intelegerea a ceea ce este.
Siguranta exterioara pe care multi adulti o valorizeaza si o ridica la rang de reper al vietii nu se va instaura decat prin iubire si intelegere si nu doar prin acumulari materiale sau obtinere de titluri si medalii. Ca parinti si educatori, datoria noastra este de a promova o educatie si un mod de a castiga existenta, intemiat pe valori adevarate.
Intelege personalitatea copilului tau!
Educatia consta in a intelege copilul asa cum este el, fara sa-i impunem idealul a ceea ce noi credem ca ar trebui sa fie. A-l indruma sa creasca conform unui ideal inseamna a-l incuraja sa se conformeze, ceea ce naste frica si produce in el un vesnic conflict intre ceea ce este si ceea ce ar trebui sa fie. Iar toate conflictele interioare se manifesta in exterior in societate.Lumea este pentru copil precum o jungla. El trebuie ghidat prin ea pentru a invata sa se fereasca de pericole insa nu trebuie sa simta niciodata ingradire, constrangere, sufocare, supunere neconditionata. Spiritul lui trebuie sa fie liber fiindca doar astfel copilul va ajunge sa se maturizeze liber, sa se dezvolte in iubire, sa gandeasca inteligent, sa puna in balanta adevarul si falsul, autenticul si superficialul pentru a deveni capabil sa abordeze viata in intregul ei.
Prin urmare, educatia este cea mai importanta in viata unui copil, adolescent, adult, mai importanta chiar decat instructia, dar, impreuna, acestea fac din om o persoana capabila de a cuceri lumea si inaltimile, de a explora spatiul si timpul si de a reda omenirii din acumularile sale. "Dai vointa, iei putere!", iar puterea unui om consta in EDUCATIA intemeiata pe valori adevarate si nu pe false sau impuse valori.
Psiholog Ana-Ramona Tunaru
Centrul de dezvoltare personala a copilului
Discover me
