Intr-o societate tot mai tehnologizata, degradarea comunicarii si a competentelor lingvistice in randul tinerilor devine tot mai evidenta. Profesoara Mariana Badea, o voce recunoscuta in domeniul educatiei, atrage atentia asupra superficialitatii cu care se exprima tinerii de astazi, dar si asupra influentei nocive a lipsei lecturii si a nepasarii generalizate din sistemul educational.
Comunicarea fragmentata: „Nu pot sa duca o propozitie pana la capat”
Potrivit profesoarei Mariana Badea, tinerii din ziua de azi au tendinta sa comunice prin fraze scurte si trunchiate. Acestia nu au rabdare sa asculte, iar in conversatiile lor propozitiile raman adesea neterminate.
„Eu cred ca tinerii de astazi vorbesc putin, scurt si trunchiat. Nu au rabdare sa asculte. Daca incepi sa spui ceva, primele 5-6 cuvinte le aud, dupa aceea ii vedeti ca pleaca. (...) Totul este foarte restrans. Nu pot sa duca o propozitie pana la punct. O lasa pe la trei sferturi. Spun: «Mai, pune punct, ca nu ai pus punct la ce vrei sa spui.»”, a declarat prof. Mariana Badea.
In plus, chiar daca telefoanele sunt interzise in scoli, elevii demonstreaza o dexteritate remarcabila in utilizarea acestora in secret, tastand pe sub banca fara sa fie descoperiti.
„Stau, se uita la tine cu atentie si pe sub banca butoneaza”, a adaugat profesoara.
Lipsa lecturii, factor decisiv in saracirea limbajului
Un alt aspect esential subliniat de Mariana Badea este legatura stransa dintre saracirea limbajului si lipsa lecturii. Multi tineri nu mai au rabdare sa citeasca texte lungi, ceea ce afecteaza profund competentele lor lingvistice. Acest fenomen este vizibil mai ales la examenele nationale, unde cerintele sunt fie prea dificile, fie prea simplificate.
„Fara indoiala. Nu mai are nimeni rabdare sa citeasca un text. Eu sunt surprinsa de examenul de Evaluare Nationala la care se dau doua texte foarte lungi. Doua ore dureaza examenul. Unii copii abia apuca sa citeasca cele doua texte, spre deosebire de Bacalaureat unde se da un textulet de patru alineate. Acolo sunt cinci intrebari jenant de simple si se poate lua 7, oarecum prin absurd, fara sa citesti absolut nimic, niciodata, in cei patru ani de liceu”, a explicat profesoara.
Aceasta situatie, in opinia sa, incurajeaza o mediocritate generalizata, care descurajeaza implicarea si efortul intelectual.
Nepasarea – principala problema a sistemului educational
Profesoara Mariana Badea considera ca principala cauza a acestor probleme este nepasarea generalizata din educatie si societate. Decidentii ignora nevoile reale ale elevilor si profesorilor, iar comunicarea dintre acestia si expertii din domeniu lipseste cu desavarsire.
„Atitudinea generalizata, la nivelul tarii si al invatamantului, este nepasarea. De la mine asa se vede. Nimanui nu-i pasa de nimic. (...) Noi, cei de la clasa, care ne uitam in ochii copiilor, vedem ce gandeste copilul, ce il intereseaza. Se uitau peste noi, mormaiau ceva si plecau”, a spus Mariana Badea, referindu-se la experientele din Comisia Nationala de Limba si Literatura Romana.
Nepasarea si indiferenta decidentilor fata de nevoile reale din sistem afecteaza calitatea educatiei si contribuie la perpetuarea unei stari de mediocritate.
Cum putem schimba situatia?
Pentru a contracara aceste probleme, ar trebui sa se promoveze o cultura a lecturii in randul elevilor, sa se regandeasca programele de invatamant si sa se intareasca legatura dintre decidenti si profesori. O comunicare autentica si o preocupare reala pentru dezvoltarea competentelor lingvistice ar putea readuce sistemul educational pe un drum mai bun.
Declaratiile profesoarei Mariana Badea ne amintesc ca viitorul educatiei depinde de implicarea tuturor: elevi, parinti, profesori si decidenti. Daca fiecare isi va asuma rolul, tinerii vor invata din nou sa vorbeasca fluent si sa termine ceea ce au inceput.
- Surse: parintisipitici.ro
- Sursa foto: freepik
