Nu se stie cand a fost cultivat pentru prima data ovazul, desi se pare ca a fost cultivat in Asia Centrala la o data necunoscuta. Desi exista vestigii arheologice in Egiptul Antic, nu exista dovezi care sa sugereze ca aparitia sa ar fi legata de utilizari alimentare. Pare cert, in orice caz, ca in primul mileniu i.Hr. a fost folosit in Europa Centrala, dar mai ales in Scotia, Irlanda si in muntii Asiei.
Ovazul este o cereala foarte completa din punct de vedere alimentar, deoarece are un continut foarte mediu de grasimi sanatoase si este, de asemenea, bogat in proteine. Din acest punct de vedere, desi nu contine toti aminoacizii esentiali, in combinatie cu produse lactate sau leguminoase acesta ofera toti nutrientii nesesari. In plus, ofera o sursa excelenta de vitamine si minerale precum: vitaminele B1 si E, fier, calciu, zinc, potasiu, fosfor, magneziu si mangan.
Valorile nutritionale pentru 100g de ovaz (negatit) sunt urmatoarele: 335 de calorii, 60 de grame de carbohidrati, 12 grame de proteine, 7 grame de grasimi si 6 grame de fibre.
Dupa cum spuneam, continutul sau de proteine vegetale este foarte mare si contine 6 aminoacizi esentiali, in special metionina, desi este deficitara in lizina si treonina.
Grasimile sunt nesaturate, iar dintre acestea merita evidentiat continutul sau de Omega 6, esential pentru o buna functionare metabolica.
Ovazul se poate introduce in alimentatia copilului de la varsta de sapte sau opt luni. Acesta se introduce, in general, in terciuri preparate cu lapte si fructe.
Cel mai bun si mai simplu mod de a-l consuma este sub forma de fulgi de ovaz, fierti in lapte sau supa (daca doresti o varianta sarata). De asemenea, pot fi folositi pentru a face burgeri de legume sau supe.
Faina de ovaz poate fi folosita pentru a face sosuri sau terciuri dulci sau sarate, sau chiar o paine sanatoasa.
Bogatia nutritiva a fulgilor de ovaz, ii face ideali pentru a completa alimentatia copiilor.
FOTO: freepik.com
.JPG)
