"Ce ar fi omul daca nu ar fi format de timpuriu si cu greu, de educat? Erasmus
Omul se naste ca fiinta cea mai dezarmata si fara interventia favorabila a parintilor, in special in primii ani, ar fi mult mai greu sa sa dezvolte si sa se poata adapta cerintelor mediului. Necesitatea interventiei adultilor este evidenta; dar mijloacele intrebuintate de acestia trebuie sa fie adecvate.
Orice mijloc folosit in educatie trebuie raportat la varsta, aptitudinile, sanatatea copilului. Educatia nu trebuie sa presupuna sacrificarea vietii prezente a copilului in favoarea vietii lui de adult.
Strans legate de viata, capacitatea de dezvoltare, acomodare si adaptare a fiecarei persoane sunt dezvoltarea limbajului, a gandirii, dezvoltarea afectiv-emotionala, a vointei, etc . La fel de importanta este si starea de siguranta afectiv-emotionala pe care i-o asigurati copilului dumneavoastra, starea de bine, de sanatate psihica.
Inca din cele mai vechi timpuri s-a acordat o importanta deosebita comunicarii – un individ care urmarea o ascensiune pe calea ierarhiei sociale, trebuia sa posede calitati verbale remarcabile. Si in zilele noastre – comunicarea este foarte importanta. Ca si parinti, ne dorim sa avem copii frumosi, sanatosi si inteligenti; sa cunoasca cat mai multe lucruri, informatii din cat mai multe domenii. O foarte mare anvergura o au si limbile straine – si tocmai de aceea incepem un program de invatare a acestora cat mai de timpuriu. Dar si in acest caz este bine sa tinem cont de sfaturile specialistului.
Care este varsta optima de invatare a unei limbi straine? Cum trebuie sa procedam?
Indicat este ca pana in jurul varstei de 3-4 ani copilul sa invete o singura limba – limba materna. Va veti intreba cu siguranta de ce - ca este stiut faptul ca un copil invata mai bine si mai repede atunci cand este micut.
Pana in jurul acestei varste se considera ca un copil isi formeaza deprinderea de emitere vocala corecta in limba materna; se dezvolta aparatul verbomotor, se dezvolta sistemele cerebrale implicate in vorbire. Va va fi mult mai usor dumneavoastra, dar si copilului sa invete o limba straina atunci cand are deja o baza formata – cand stie, deja, sa se exprime intr-o limba.
Intr-un mediu bilingv, unde mama vorbeste intr-o limba, iar tatal in alta, copilul mic se va simti dezorientat, frustrat; ii va fi mult mai greu sa invete denumiri ale obiectelor, sa le foloseasca apoi in viata de zi cu zi in doua limbi concomitent (pentru el amandoua sunt straine).Intr-o astfel de situatie pot aparea tulburari de tipul balbaielii – care ulterior trebuie "tratata". Iar tulburarile de limbaj, chiar si cele mai simple, produc modificari partiale sau generale asupra modului in care se structureaza personalitatea, dar si comportamentul. Iata deci, ca ceea ce pare o joaca, ceva lipsit de importanta, poate avea repercusiuni mai tarziu.
Tocmai de aceea, sfatul meu este sa luati totul treptat, sa adaptati modul si metodele de invatare, de educare, la varsta cronologica a copilului dumneavoastra, la particularitatile dezvoltarii sale, dar si la aptitudinile pe care le are.
Cand esti mic, totul se invata prin joc – la inceput afli ca forma pe care o vezi pe geam se numeste copac, ca are frunze, iar acestea sunt verzi. Ulterior, te joci cu mama si inveti sa spui "copacul este mare", inveti sa-l desenezi, sa-l colorezi ; afli ca se afla in "gradina"; si intr-o zi descoperi ca acel "obiect" se mai poate denumi, intr-o alta limba " tree".
Si totul este o joaca ....vei descoperi peste ani cat de usor ti-a fost sa inveti, jucandu-te.
Iar parintii/bunica/bona au avut intelepciunea si rabdarea necesara sa te educe.
Corina Mincu,
psiholog – SMART RECRUT.
www.smartrecrut.ro
