- Fetita mea are 5 ani si de aproape 1 an are un \"obicei\", acela de a sta intinsa pe burta sau pe dunga de la pat si face o miscare asemanatoare cu cea a adultilor atunci cand fac sex, gest care il face foarte des si zilnic, uneori se urca pe mine si face. Am certat-o, dar nu renunta spunand ca ii place sau ca nu poate sa renunte. A fost o perioada in care nu am mai certat-o ci am incurajat-o sa faca cat mai mult in speranta ca asa va renunta, dar am gresit caci acum face si cand suntem la cineva in vizita si este un pat in apropiere. Face atat de mult incat are parul ud si atunci eu stiu ca a facut din nou. Credeti ca se masturbeaza? Mentionez ca nu a vazut filme sau poze legate de actul sexual.
Raspuns:
Nu, fetita nu se masturbeaza si in acest sens v-as ruga sa parcurgeti articolul din sectiunea Supraveghere si ingrijiri cu titlul Masturbarea la 8 ani, scris tot de catre mine.
Erotismul si odata cu el si jocul autoerotic este parte componenta a bagajului genetic necesar fiintei umane pentru supravietuire.
In acest context nu este neaparat necesar ca fetita dumneavoastra sa fi vazut filme sau fotografii legate de actul sexual pentru a "descoperi" placerea autoerotica resimtita la aceasta varsta ca o senzatie vegetativa aducatoare de placere.
Problema relevata de catre acest "obicei" este mai mult una de ordin cultural si anume faptul ca activitatea erotica (si autoerotica) tine de intimitate si nu este acceptata altfel.
Este insa destul de greu sa inveti un copil de aceasta varsta conceptul de intimitate mai ales ca una din nevoile lui bazale este de a se afla in centrul atentiei adultilor.
Faptul ca a fost certata sau incurajata in legatura cu acest "obicei" nu a dat rezultatele asteptate, asa ca va sugerez sa procedati altfel si anume sa nu dati atentie, sa ignorati practic aceasta activitate avand incredere in sanatatea corporala si psihica a copilului dumneavoastra.
In schimb, urmariti ca celelalte sfere de interes ale fetitei sa fie dezvoltate si incurajate (joc, relatii interpersonale, gradinita) astfel incat sa se simta valorizata si validata in aceste activitati.
In acest mod, ea va realiza ca sunt mai multe posibilitati de a obtine placere si ca placerea este de mai multe feluri care in final se reunesc si sunt resimtite subiectiv ca "stare de bine".
Concluzionand, acest "obicei" poate deveni o problema doar in masura in care se structureaza ca fiind singura activitate aducatoare de placere. Altfel, el se va diminua si ca frecventa si ca intensitate.
Psiholog - Psihologia copilului si adolescentului
Cabinetul Alter Ego
