Un studiu recent realizat de cercetatorii de la Universitatea Waseda ofera perspective promitatoare asupra efectelor exercitiilor de intensitate usoara asupra functiei cerebrale la copii. Publicat in revista Scientific Reports, cercetarea a constatat ca, chiar si perioade scurte de exercitii simple, pot creste fluxul de sange catre cortexul prefrontal, partea creierului responsabila pentru functii cognitive importante, precum luarea deciziilor, memoria si atentia. Aceasta descoperire ar putea deschide calea pentru rutine de exercitii usor de implementat, care imbunatatesc functia creierului, in special in randul copiilor, care conduc din ce in ce mai mult stiluri de viata sedentar.
Activitatea fizica este cunoscuta pentru imbunatatirea functiei cognitive, dar majoritatea cercetarilor existente s-au concentrat pe forme moderate pana la viguroase de exercitii, precum alergarea sau sporturile. Aceste forme de exercitiu imbunatatesc functia creierului prin cresterea fluxului de sange si promovarea cresterii neuronilor noi. Totusi, multi copii din intreaga lume nu se angajeaza in suficienta activitate fizica, iar comportamentele sedentare sunt in crestere. De fapt, 81% dintre copii la nivel global nu indeplinesc nivelurile recomandate de activitate fizica, ceea ce ridica ingrijorari cu privire la dezvoltarea si functia lor cognitiva.
„Stilurile de viata sedentare si inactivitatea fizica sunt prevalente in randul copiilor din intreaga lume”, a declarat Takashi Naito, autorul studiului si doctorand la Universitatea Waseda. „Ne propunem sa dezvoltam un program de exercitii care poate fi efectuat usor in clasa sau intre cursuri, pentru a preveni comportamentele sedentare la copii si a influenta pozitiv creierul acestora. Chiar si activitatea fizica de intensitate usoara aduce beneficii pentru sanatate.”
Studiul a implicat 41 de copii sanatosi, cu varste cuprinse intre clasa a V-a si scoala generala din Japonia. Cercetatorii au introdus copiii in sapte tipuri diferite de exercitii de intensitate usoara, selectate pentru a putea fi efectuate fara echipamente speciale si cu miscari minime ale capului si corpului.
Printre exercitiile incluse se numara:
- Intindere in sus (cu mainile impreunate)
- Intindere a umerilor (intinzand un brat peste piept)
- Cercuri cu coatele (rotind bratele)
- Rasuciri ale trunchiului
- Spalarea mainilor (frecatul mainilor)
- Exercitiu de dexteritate cu degetul mare si cel mic
- Echilibru pe un picior (stand pe un picior)
Majoritatea acestor exercitii s-au realizat in pozitie sezanda, cu exceptia exercitiului de echilibru. Copiii au efectuat fiecare exercitiu timp de 10 sau 20 de secunde, iar cercetatorii au masurat activitatea lor cerebrala in timpul exercitiilor utilizand spectroscopia in infrarosu apropiat functional (fNIRS). Aceasta tehnologie monitorizeaza schimbarile in fluxul sanguin prin masurarea concentratiilor de hemoglobina oxigenata in cortexul prefrontal.
Studiul a relevat ca toate formele de exercitiu, cu exceptia unor intinderi statice, au crescut semnificativ fluxul sanguin catre cortexul prefrontal comparativ cu starea de repaus. Aceasta crestere a fluxului de sange este un semn al activitatii cerebrale intensificate, in special in regiunile asociate cu functiile executive, cum ar fi memoria de lucru, atentia si luarea deciziilor.
„M-a surprins ca frecarea mainilor si miscarea degetelor timp de 10 pana la 20 de secunde a crescut fluxul sanguin intr-o anumita masura in cortexul prefrontal”, a declarat Naito. „Fiindca mainile au o conexiune puternica cu creierul, ma asteptam ca fluxul sanguin cerebral sa creasca usor; totusi, rezultatele au fost mai bune decat ma asteptam.”
Exercitiile care au implicat mai multa miscare sau o incarcatura cognitiva mai mare, cum ar fi rasucirile trunchiului sau echilibrul pe un picior, au dus la cele mai mari cresteri ale activitatii cerebrale. De exemplu, exercitii precum cercurile cu coatele, care necesitau miscari mai ample, si echilibrul pe un picior, care necesita concentrare, au aratat cresteri notabile ale fluxului sanguin in mai multe regiuni ale cortexului prefrontal.
Cercetatorii nu au gasit diferente semnificative in activitatea cerebrala intre exercitiile efectuate timp de 10 secunde fata de cele de 20 de secunde. Aceasta sugereaza ca chiar si perioade foarte scurte de exercitii de intensitate usoara sunt suficiente pentru a stimula functia creierului.
Descoperirile sugereaza ca „chiar si exercitiile de scurta durata si de intensitate usoara pot crea schimbari in corp care ar putea imbunatati sanatatea corpului si a creierului comparativ cu ramanerea in aceeasi pozitie pentru perioade lungi”, a explicat Naito. „Chiar daca lucrezi, studiezi sau te uiti la televizor la birou, misca-ti putin corpul din cand in cand.”
Desi rezultatele sunt promitatoare, studiul are unele limitari. Prima ar fi ca intervalul de varsta al participantilor a fost relativ ingust, concentrandu-se pe copii cu varste intre 10 si 15 ani. Cercetari suplimentare sunt necesare pentru a vedea daca rezultate similare ar fi observate la copii mai mici, adolescenti mai mari sau adulti. De asemenea, studiul nu a luat in considerare factori precum conditia fizica individuala a copiilor, nivelurile de activitate zilnica sau indicele de masa corporala, toti acesti factori putand influenta rezultatele.
Cercetatorii sunt optimisti ca exercitiile de intensitate usoara ar putea deveni o parte regulata a rutinelor scolare, ajutand la combaterea efectelor negative ale comportamentului sedentar, promovand in acelasi timp dezvoltarea cognitiva.
„Pe baza rezultatelor acestui studiu, acum dezvoltam un program de exercitii de intensitate usoara care dureaza cateva minute si examinam daca are un efect pozitiv nu doar asupra fluxului sanguin cerebral, ci si asupra functiilor cognitive ale copiilor”, a explicat Naito. „Planuim sa promovam cercetarea noastra astfel incat multe scoli sa implementeze programul, care poate fi efectuat cu usurinta de oricine, pentru a preveni comportamentele sedentare la copii si a imbunatati functiile cognitive.”
Sursa: psypost.org
Sursa foto: freepik
.JPG)
