Unii copii plang din orice, iar acesta nu este neaparat un lucru rau. Cand vine vorba de copii plangaciosi, gestionarea situatiei depinde de felul in care se raporteaza ei la plans. Unii sunt foarte sensibili, iar plansul este pentru ei o modalitate de a-si regla emotiile; altii, in schimb, ajung sa foloseasca plansul pentru a obtine tot ce isi doresc, doar pentru ca invata ca aceasta strategie functioneaza.
Cum gestionam plansul la copiii foarte sensibili
Unii copii plang mult si des pentru ca nu stiu sa isi inteleaga sentimentele si sa le exprime in cuvinte. Cand ai un copil care plange mult, in loc sa ii ceri sa inceteze sau sa il inveti ca nu e bine sa planga din orice, ajuta-l sa isi regleze emotiile fara a-i stirbi personalitatea.
„Copiii cu un nivel mare de sensibiliate sunt mai blanzi, mai creativi si au un nivel mai mare de compasiune”, potrivit psihologului Linda Dunlap, de la Marist College (New York).
Putem ajuta copiii sa planga mai putin invatandu-i cum sa-si gestioneze sentimentele atunci cand se simt coplesiti de ele. Michele Borba, consilier de parenting, a identificat o metoda de reglare a emotiilor prin joc. Cand copilul incepe sa planga pentru ca nu isi poate stapani lacrimile, chiar si cand vorbim de un eveniment minor, spune-i „ingheata!”. „Ingheata!” este un joc pe care il puteti juca si acasa, dar si in public, atunci cand simtiti ca se apropie o situatie de „criza”. Copilul trebuie sa ramana nemiscat cateva zeci de secunde, pana cand reuseste sa isi regleze emotiile. In timpul jocului, pastrati o atitudine pozitiva, jucausa, iar la final trageti adanc aer in piept si dati-l cu putere afara, cum ar face un dragon.
O alta metoda poate fi ca, atunci cand simte ca ii vine sa planga, copilul sa inceapa sa numere cu voce tare pana la 10, respirand adanc intre numere.
Invata copilul sa spuna in cuvinte ce il face nefericit in momentul in care ii vine sa planga, iar apoi identificati impreuna o solutie care l-ar face sa se simta mai bine.
Cum gestionam plansul la copiii care il folosesc ca „arma”
Plansul este un instrument de reglare a emotiilor, insa unii copii invata sa il foloseasca pentru a obtine ceea ce vrea. Cand vorbim despre „smiorcaiala”, nu despre plans, aveti nevoie de o strategie.
Stabiliti o regula a casei privind plansul: „Cand ceri ceva, vei accepta mereu raspunsul cu calm”. Asta va ajuta copilul sa inteleaga ca un refuz nu va fi „intors” cu cateva lacrimi si suspine. Reaminetste-i regula atunci cand va incerca sa o incalce si asigura-te ca toti adultii din casa o respecta.
Poate fi greu sa nu cedezi uneori, dar pastreaza-ti calmul si ramai pe pozitii. Copiii incearca, oarecum instinctiv, sa impresioneze prin lacrimi, sa „boceasca” uneori pentru un lucru marunt doar pentru a obtine ceea ce isi doresc. Iar sa-i asculti poate fi epuizant si chiar sfasietor. In loc sa iti pierzi rabdarea si sa cedezi, poti sa-i amintesti regula casei, poti sa incerci sa-i distragi atentia cu altceva sau poti, pur si simplu, sa pleci. Sigur ca unii psihologi vor spune ca nu vei reusi decat sa faci copilul sa se simta ignorat, poate chiar abandonat, insa este o linie clara de demarcatie intre a-i satisface nevoile de baza si a-i face toate mofturile doar pentru ca plange putin.
Ignora plansul fara motiv pentru a nu incuraja aceasta modalitate de a cere atentie. Daca vei ceda (desi nu vorbim despre un concurs), copilul va invata ca lacrimile si suspinele ii aduc mereu ceea ce doreste; iar un astfel de comportament va fi tot mai greu de corectat. Daca vei continua sa vorbesti cu el, chiar si pe un ton calm, el va fi obtinut atentia ta si va continua cu smiorcaiala pana va obtine acel biscuite in plus, acea ora in plus in parc, apoi inca una, si inca una, iar autoritatea ta si respectul lui pentru reguli vor ajunge in timp undeva sub nivelul marii de lacrimi pe care o varsa copilul.
Acorda-i atentie pozitiva in momentul in care comportamentul inceteaza. Valideaza faptul ca a inteles ca plansul nu rezolva nimic atunci cand vine vorba de incalcarea regulilor, lauda-l si astfel va intelege ca obtine atentia ta prin comportamente pozitive, mai repede decat prin plans.
