Educatia traditionala, asa cum o stii, are in centru figura dascalului, cel care indruma copiii de-a lungul procesului educational si ii corecteaza atunci cand gresesc. Exista insa o metoda care pune accentul pe autoeducare si autodisciplina. Aceasta metoda se numeste Montessori. Aparent, in cadrul metodei Montessori, copilul este lasat sa faca ce vrea intr-un spatiu anume gandit pentru nevoile lui, insa tocmai aceasta libertare de actiune si miscare ii da ocazia sa se autocorecteze si sa se disciplineze.
Ce este metoda Montessori?
Metoda Montessori este o abordare educationala dezvoltata de medicul italian Maria Montessori, in prima parte a secolului trecut. Acest tip de educatie incurajeaza lucrul individual intr-o comunitate de copii cu varste diferite, dar aflati in aceeasi etapa de dezvoltare psihologica. Copiii interactioneaza intr-un mediu special proiectat, pentru a le spori la maximum independenta.
Salile de curs sunt dotate cu diferite obiecte de dimensiuni potrivite grupei de varsta, de la produse de curatenie pana la materiale didactice, aranjante ordonat pe rafturi usor accesibile. Copiii sunt liberi sa isi inceapa ziua cu ce activate doresc si sa se concentreze asupra ei atata timp cat considera necesar. In acest fel, ei se autoeduca, invata si se dezvolta in ritmul lor, iar competitia este inlocuita cu cooperarea. Copilul mai mare ii arata si ii explica celui mic cum a ales el sa faca o anumita activitate.
In scolile Montessori NU se dau teste, note sau teme. Copilul se testeaza singur alegand sa repete o activitate care ii face placere pana ce se perfectioneaza.
Principiile metodei Montessori
Medicul si pedagogul italian Maria Montessori a fost, fara indoilala, o femeie cu o viziune deosebita. Ea credea cu tarie ca trasaturile de caracter catalogate drept "defecte" - capriciile, egoismul, lenea sau incapacitatea de concentrare – apar numai la copiii a caror dezvoltare naturala este impiedicata de diferiti factori sau persoane.
"Cand copiilor li se ofera libertatea intr-un mediu potrivit nevoilor lor, ei infloresc", afirma Dr. Montessori.
Maria Montessori a fost cea care a propus pentru prima data conceptul de "normalizare", intelegand prin el "procesul prin care caracteristici precum initiativa, auto-disciplina, concentrarea, independenta, dorinta de activitate cu scop, compasiune devin manifeste in copil”.
Metoda Montessori isi propune, inainte de toate, sa-l ajute pe copil sa gaseasca placere in actul de a invata. Copilului i se da libertatea sa aleaga ce anume doreste sa invete si cat timp sa-si aloce, exersand o activitate si perfectionandu-si metodele. El nu va fi deranjat de la activitatea sa, si nici nu va fi corectat pe parcurs. Singur se va corecta si tot singur de va opri.
Astfel, dupa ce s-a concentrat intens, lucrand doar cu materialele care i-au facut placere si care i-au mentinut constant interesul, copilul ajunge sa finalizeze actiunea si sa se declare multumit. El nu mai are nevoie de recompense, precum laude, calificative de «Foarte Bine» sau stelute aurii. Adevarata recompensa vine din interior si se traduce prin starea de bine a copilului.
Aceasta este normalizarea de care vorbea fondatoarea metodei Montessori si care reprezinta cel mai important rezultat al acestei metode de educatie.
"Trebuie sa ajutam copilul sa actioneze singur, sa voiasca singur, sa gandeasca singur; aceasta este arta celor ce aspira sa slujeasca spiritul” (Dr. Maria Montessori).
Cele patru planuri de dezvoltare ale metodei Montessori
Dr. Maria Montessori scria, in secolul trecut: "Am descoperit ca educatia nu este ceva ce este facut de educator, ci este un proces natural, care se dezvolta spontan in fiinta umana". Viziunea ei despre educatie permite o abordare holistica a dezvoltarii individului si intareste afirmatia medicului ca educatia ar trebui abordata ca fiind "ajutor dat vietii".
Ritmul constructiv al vietii permite dezvoltarea fiintei umane de la prima luna de viata pana la varsta maturitatii. Astfel, primul plan de dezvoltare se intinde de la nastere pana la varsta de sase ani. Este perioada "Mintii Absorbantea", o perioada de mare intensitate. Pana la 3 ani, copilul are o minte creatoare inconstienta, apoi incepe sa exploreze in mod constient.
Perioada scolii primare se intinde de la 6 la 12 ani si este caracterizata prin acalmie, bucurie, sanatate, forta si stabilitate. Mintea este prolifica, gata de explorare sociala si culturala.
Intre 12 si 18 ani vorbim despre perioada adolescentei. Adolescenta timpurie se intinde pana la 15 ani si este o perioada de crestere intensa, marcata de turbulente profunde si o mare dorinta de independenta personala. Adolescenta tarzie este o alta etapa agitata, de definire a sinelui.
Maturitatea, cea de-a patra etapa formatoare, incepe odata cu varsta de 18 ani si se desavarseste in jurul varstei de 24 de ani. Tanarul reflecta asupra rolului individual si a contributiei sale la misiunea universala a umanitatii.
Cum functioneaza metoda Montessori?
Educatia Montessori pentru copii cu varste de pana la 12 ani se bucura de o bogata traditie atat in Europa, cat si peste Ocean, in Statele Unite. In Romania exista la ora actuala 18 unitati de invatamant Montessori, care functioneaza cu educatori formati prin cursuri AMI (Asociatia Internationala Montessori). Dintre aceste unitati, 12 sunt situate in Bucuresti. Centre Montessori se mai gasesc si in judetele Cluj, Prahova, Sibiu, Iasi si Galati.
Centrele Montessori ofera medii ideal amenajate in functie de fiecare etapa de dezvoltare: 0-3 ani, 3-6 ani si 6-12 ani. Ceea ce diferentiaza cel mai mult educatia Montessori de educatia traditionala este rolul profesorului. Copiii formati in cresele, gradinitele si scolile primare Montessori sunt antrenati in cea mai mare parte in activitati independente. Doar 20% din activitati sunt conduse de educator sau profesor.
O sala de clasa amenajata dupa metoda Montessori contine doar obiecte adecvate etapei de dezvoltare in care se afla copiii din grupa respectiva. Toate obiectele, de la cuburi colorate pana la ceasca pentru apa sau peria pentru pantofi sunt de dimensiuni potrivite varstei si ordonate exemplar pe rafturi. Departe de fi obsesiva, ordinea din clasa determina ordine in minte si este foarte necesara copilului, spun psihologii.
Contrar aparentelor, mediul cu lucru in care se regasesc copii de varste diferite stimuleaza cooperarea si inlocuieste competitia. Educatoarea nu mai are de ce sa intervina, deoarece copiii se ajuta intre ei, dezvoltandu-si totodata capacitatea de empatie, compasiune si toleranta.
Ei se pot plimba liber prin clasa, pot observa alti copii lucrand, insa fara sa-i deranjeze sau pot sa-si aleaga sa lucreze cu un anumit obiect, atat timp cat nu lucreaza alt copil cu el. Aceasta libertate de miscare si de decizie este cea care conduce in final la disciplina, sustin adeptii teoriei.
Metoda Montessori se sprijina pe ideea de dezvoltare a vointei copilului si a abilitatii lui de a-si asculta interesele si impulsurile. Cand un coleg alege ce sa faca, el ia de fapt decizii. Mediul special proiectat, in care acesta se misca liber, are insa niste limite. Fiecare obiect se afla intr-un singur exemplar. De exemplu, exista un singur sevalet de pictura, un singur set de cuburi roz de diferite dimensiuni si un singur set de litere. Astfel, daca un copil simte dintr-o data ca are chef sa picteze, dar sevaletul este deja folosit de alt copil, primul isi va limita impulsul in mod natural.
"Cand unui copil i se ofera putina libertate de actiune el va spune imediat: "Vreau eu sa fac asta!". Dar in scolile noastre, unde mediul este adaptat nevoilor copiilor, ei spun: "Ajuta-ma sa fac asta singur". Iar aceste cuvinte le dezvaluie nevoile interioare”. Dr. Maria Montessori
Ariile curriculare: jocuri si activitati pe care le poti face si tu cu copilul tau
Principiul normalizarii a stat la baza dezvoltarii celor cinci arii curriculare, folosite si astazi in educatia Montessori.
Aria vietii practice
Presupune exersarea activitatilor de zi cu zi, cum ar fi turnarea unui lichid intr-o ceasca, curatarea mesei, lustruirea pantofilor, aranjarea jucariilor, udatul florilor din glastra sau incheiarea nasturilor.
Astfel de activitati se practica inca de la cele mai fragede varste, in ideea de a-i da copilului mic ocazia sa-si castige independenta, prin achizitionarea anumitor abilitati sociale. Totodata, aprofundarea studiului vietii practice ajuta copilul sa-si dezvolte capacitatea de a se concentra si de a-si coordona miscarile.
Pentru a stimula invatarea, copilului i se pun la dispozitie obiecte de dimensiuni potrivite varstei. Daca doreste sa te ajute la curatenie, ofera-i o maturica si un faras pe masura lui.
Aria senzoriala
Prin activitatile specifice acestei arii curriculare se urmareste rafinarea fiecarui simt. Mediul Montessori este dotat cu diferite materiale senzoriale care pun accent pe o anumita calitate a obiectului, cum ar fi culoarea, marimea, intensitatea volumului, gustul sau greutatea. Copilul invata mai intai sa distinga, apoi sa ordoneze si sa clasifice, reusind la final sa descrie impresii legate de caracteristicile anumitor lucruri din jur.
Un exemplu de material senzorial este "turnul roz". Copilul are la dispozitie zece cuburi roz de diverse marimi pentru a construi un turn. Cuburile accentueaza conceptul de marime si copilul va dori, in timp, sa stie cu cat este mai mare un cub decat celalalt.
Unul dintre jocurile din aria senzoriala, potrivite copilului de 3 ani, se intituleaza "Borcanele cu arome". Se folosesc 3 borcanele de plastic cu capac, vata si arome puternice: esenta de lamaie, esenta de vanilie si scortisoara macinata.
Educatorul pune cateva picaturi de esenta sau cateva granule de sportisoara pe vata, apoi invita copilului sa le miroasa, indicand clar aroma. Vata este introdusa apoi in cele trei borcane, iar copilul va trebui sa deschida capacul fiecarui recipient si sa recunoasca aroma.
Daca nu o nimereste, este lasat sa treaca la urmatorul borcan. Educatorul nu are nevoie sa corecteze copilul, ci doar sa-l ghideze pentru a-si repara singur greseala.
Aria matematicii
Activitatile din aria matematicii decurg firesc din cele apartinand ariei senzoriale. Copilul invata cifrele, dar si diferitele operatii matematice, cu ajutorul unor obiecte din viata de zi cu zi: bile, margele sau jucarii reprezentand figuri geometrice.
Aria limbajului
Aici se folosesc litere de carton colorate sau cartonase cu scene din povesti, pentru a-l ajuta pe copil sa-si dezvolte vocabularul si sa comunice mai bine cu cei din jur.
Metoda Montessori are chiar un sistem de fonetica sintetica, folosit de 100 de ani. Acesta are in centru un set de litere sau placi individuale cu simbolul principal pentru fiecare litera a alfabetului, dar si pentru sunetele obtinute din doua litere (de ex. "ce" sau "ci").
Stiintele si activitatile culturale
Odata ce a invatat sa stapaneasca limbajul, copilului i se pun la dispozitie carti, harti si instrumente muzicale care il vor ajuta sa acumuleze cunostinte de istorie, geografie, biologie sau muzica. Observarea naturii il introduce in lumea sa cu animale, plante si oameni.
Materialele didactice despre stiinte si activitati culturale sunt bazate tot pe senzatii si sunt introduse intr-o ordine anume: mai intai lumea, apoi plantele si animalele din ea. Copilul studiaza primele animale, apoi mamiferele, pasarile, amfibiile, reptilele si pestii. El face mai intai cunostinta cu imaginea concreta, animalul real, dupa care ii sunt prezentate imaginile mai abstracte sau descrierile animalelor.
Una dintre activitatile din aria stiintelor presupune simularea formarii curentilor marini. Intr-un recipient transparent cu capac, umplut cu apa, se pune colorant alimentar albastru, apoi se adauga pudra stralucitoare, cu aspect perlat. Copilul va observa cum particulele stralucitoare se deplaseaza prin lichid. Copilului i se explica cum se misca apa cand se formeaza curentii si cum i se modifica aspectul.
10 reguli fundamentale ale metodei Montessori
Respectul pentru copil este conceptul care sta la baza intregii filozofii Montessori. Iata cele 10 reguli fundamentale, subliniate de fondatoarea metodei si cladite in jurul acestei idei.
1. Nu atinge niciodata copilul, nu-l deranja decat daca el te invita.
2. Nu vorbi niciodata copilul de rau.
3. Ajuta-l sa-si dezvolte tot ceea ce este bun in el, ca sa existe cat mai putin spatiu pentru rau.
4. Pregateste mediul de lucru cu grija si meticulozitate. Ingrijeste-te de el constant. Ajuta copilul sa stabileasca relatii constructive cu mediul, indica-i locul potrivit pentru fiecare material de dezvoltare si arata-i cum se utilizeaza.
5. Fii mereu pregatit sa raspunzi intrebarilor si nevoilor copilului. Asculta-l si raspunde-i.
6. Respecta copilul care greseste si se corecteaza pe loc sau mai tarziu. Opreste imediat, cu fermitate, orice raportare gresita la mediu si orice actiune care pune in pericol copilul sau pe cei din jur, ori dezvoltarea sa.
7. Respecta copilul care se odihneste sau care ii priveste pe ceilalti lucrand, sau care staruie asupra a ceea ce el face. Nu il chema si nu il forta sa se indrepte spre alte forme de activitate.
8. Ajuta-i pe cei care cauta o activitate si nu o pot gasi.
9. Ademeneste copilul cu repetarea prezentarilor pe care le-a refuzat anterior, ajuta-l sa dobandeasca cunostintele lipsa si sa depaseasca imperfectiuni. Ajuta-te de mediu animat si vorbeste-i cu retinere, folosind cuvinte blande si iubitoare. Arata-ti disponibilitatea fata de copilul care cauta, si ascunde-te de copilul care a gasit ce-l interesa.
10. Trateaza mereu copilul cu cele mai bune maniere si ofera-i ce ai mai bun din tine.
Metoda Montessori VS Metoda Traditionala
Scoala traditionala este o forma de invatamant gratuita, accesibila tuturor copiilor. Ea are in centru figura dascalului si se defineste prin urmatoarele caracteristici:
- Prezenta cadrului didactic impune disciplina la clasa.
- Dascalul preda acelasi lucru tuturor copiilor.
- Activitatea la ora este organizata de catre cadrul didactic.
- Clasa este formata din copii de aceeasi varsta sau varste apropiate.
- Cunostintele noi sunt predate doar de catre profesor.
- Elevii invata dupa acelasi orar saptamanal tot timpul anului.
- Copilul are la dispozitie un timp limitat, impus de dascal, pentru rezolvarea unei sarcini.
- Cand copilul greseste, el este corectat de educator, invatator sau profesor.
- Greselile atrag repetarea materiei si aplicarea unui sistem de pedepse si recompense.
- Manualele sunt limitate la prezentarea informatiei, iar invatarea, la insusirea informatiilor din manual.
- Copilul are un loc clar stabilit in clasa si nu se poate ridica in timpul orei fara acordul cadrului didactic.
- Parintii sunt implicati in mica masura, si numai daca isi doresc.
Metoda Montessori este o metoda alternativa de educatie, care se aplica in institutii particulare acreditate. Ea se deosebeste de educatia traditionala prin urmatoarele aspecte:
- Copilul studiaza intr-un mediu pregatit, ce impune autodisciplina.
- Cadrul didactic preda individual si diferentiat.
- Dascalul nu intervine in activitatea copilului, decat daca i se cere ajutorul.
- Clasa Montesorii este formata din copii de varste diferite.
- Copiii sunt implicati in predarea cunostintelor noi, cei mari le explica celor mici.
- Copilul este liber sa-si aleaga singur orarul de activitati din ziua respectiva.
- Nu exista limita de timp, copilul poate lucra la un proiect atat timp cat doreste.
- Copilul se autocorecteaza, cu ajutorul materialului de studiu si invata cultivandu-si stari pozitive.
- Materialele Montessori se adreseaza tuturor simturilor, invitand la o cunoastere completa.
- Copilul este liber sa se plimbe prin clasa si sa interactioneze cu cine doreste, fara sa ii deranjeze insa pe colegii care lucreaza in liniste.
- Parintii sunt stimulati sa se implice des, prin organizarea unor seri dedicate, in vederea participarii la procesul de invatare.
Despre fondatorul metodei Montessori
Maria Montessori a fost prima femeie care a practicat medicina in Italia si care a avut ocazia sa studieze copii de toate rasele si culturile, din diferite tari ale lumii. Avand solide cunostinte de biologie, psihiatrie si antropologie, medicul a concluzionat, in urma observarii copiilor, ca legile dezvoltarii fiintei umane sunt aceleasi, pe toate continentele.
La inceputul secolului trecut, ea a deschis Casa dei Bambini, o scoala pentru copii defavorizati, cu varste intre 3 si 6 ani, intr-unul din cele mai sarace cartiere ale Romei. Medicul a reusit sa trasforme niste copii speriati si inlacrimati in fiinte sigure pe ele, in doar 6 luni. Vestea despre "copiii minune" ai medicului Maria Montessori s-a raspandit pe tot globul si a atras o multime de vizitatori.
Dr. Montessori si-a construit intreaga abordare in jurul ideea ca educatia incepe inca de la nastere si ca primii ani de viata sunt cei care conteaza cel mai mult. Pana la varsta de 6 ani, copilul invata cu ajutorul simturilor. El este senzitiv si receptiv la anumiti stimuli, iar receptivitatea catre un anumit lucru sau o activitate dureaza doar atata timp cat copilul isi implineste necesitatea.
Maria Montessori spunea: "Un test al corectitudinii procedurii de invatamant este fericirea copilului". Altfel spus, metoda traditionala esueaza exact acolo unde doreste sa corecteze: pedepsind copilul fie prin acordarea de note proste, fie prin mustrare verbala sau retragerea unor privilegii, ii cauzezi nefericire. Invatarea care aduce copilului fericire si multumire de sine este calea cea mai buna de educatie.
"Sa nu-i educam pe copiii nostri pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cand ei vor fi mari si nimic nu ne permite sa stim cum va fi lumea lor. Atunci sa-i invatam sa se adapteze"
"Descoperirea copilului", de Dr. Maria Montessori
Pe aceeasi tema:
Metoda Montessori sau cum dezvoltam capacitatea copilului de a invata
Cum sa amenajezi camera copilului in stil Montessori
Diferente intre metodele Montessori si Waldorf
Metoda Step by Step. Tot ce trebuie sa stii!
Totul despre Metoda Waldorf: o forma de invatamant alternativ
