Una dintre cele mai populare metode educationale alternative, integrata in invatamantul de stat, este pedagogia Waldorf. Ea priveste fiinta umana ca individ care are nevoie de forme de invatare adecvate nivelului sau de dezvoltare fizica, sufleteasca si spirituala.
Dascalul trebuie sa inteleaga inainte de toate fiinta launtrica a copilului, sa-i respecte nevoile si sa-l stimuleze sa-si dezvolte imaginatia si creativitatea inca din primii ani de gradinita. Din acest punct de vedere, pedagogia Walfdorf este considerata o metoda de educare in functie de nevoile reale ale copilului, vazut ca fiinta in evolutie.
Cum s-a nascut metoda Waldorf?
Metoda Waldorf a fost creata de pedagogul si ganditorul social austriac Rudolf Steiner, personalitate ilustra a inceputului de secol XX. Steiner a fost printre altele filosof, esoterist, artist, fondator al antroposofiei, euritmiei, agriculturii biodinamice si medicinei antroposofice.
Prima scoala bazata pe principiile lui pedagogice a fost deschisa in 1919, in orasul Stuttgart din Germania, la cererea proprietarului fabricii de tutun Waldorf-Astoria, Emil Molt. Acesta s-a oferit sa finanteze o institutie de invatamant unde copiii angajatilor sai sa beneficieze de cea mai buna educatie posibila.
Metoda Waldorf pleaca de la ideea ca profesorul are rolul de a indruma copilul spre dobandirea cunostintelor si aprofundarea materiilor impuse de curriculum. Radacinile ei sunt puternic ancorate in antroposofie, o filosofie de viata care considera ca oamenii trebuie sa capate mai intai o intelegere a umanitatii, inainte de a intelege mecanismul de functionare a universului.
Specificul metodei Waldorf
Conform viziunii lui Steiner, odata la sapte ani, copilul completeaza un stadiu de dezvoltare. Prin urmare, cerintele lui educationale se schimba, iar dascalul trebuie sa ii ofere o pregatire adapatata nevoilor lui specifice.
Asa se explica de ce invatatorul conduce clasa din clasa I pana in clasa a VIII-a. Copiii cu varste curpinse intre 7 si 14 ani au aceleasi particularitati antropologice si este important pentru ei sa se bucure de aceeasi prezenta constanta, pe post de coordonator al clasei.
In sistemul clasic de invatamant Waldorf, aceasta functie didactica este numita "invatatorul clasei" si are ca si indatoriri pedagogice predarea unui numar de discipline, cuprinse in epoci (n.r. module), de-a lungul celor opt ani de studiu pana la liceu.
Fondatorul pedagogiei Waldorf nu credea in implicarea copiilor in activitati domestice si nici in proiecte extrascoalare. Din punctul sau de vedere, copilul trebuie sa isi traiasca copilaria si sa isi dezvolte inainte de toate imaginatia si creativitatea.
In cazul copiilor de gradinita, educarea se face in special prin joaca. Aceasta da ocazia micutilor sa se bucure de copilarie, in timp ce sunt antrenati in activitati educative de grup, distractive si amuzante. Este varsta la care se cultiva talentele innascute. Dezvoltarea creativitatii la copiii mici este considerata mult mai importanta decat partea pragmatica.
Abia dupa varsta de 7 ani se trece la dezvoltarea si dobandirea aptitudinilor de scris si citit. Treptat, de-a lungul anilor de scoala primara, sunt introduse materii complexe precum mitologia, istoria, geografia, geologia, algebra, geometria, biologia, astronomia, fizica, chimia precum si elemente fundamentale de nutritie.
Nu exista manuale sau culegeri de exercitii, insa dascalii au ogligatia de a se implica activ si constient in elaborarea materialelor de care au nevoie, de la planuri de invatamant si programe scolare, la mijloace de invatamant.
Principiile pedagogiei Waldorf
Prima scoala Waldorf a fost gandita ca o institutie unica de invatamant, deschisa copiilor din toate rasele si paturile sociale, unde atat cei slabi, cat si cei dotati, pot evolua. Elevii obisnuiti sunt ajutati de dascali sa atinga un nivel acceptabil, in timp ce elevii cu inclinatii deosebite sunt incurajati sa obtina performante deosebite. Astfel, scolile Waldorf se constituie in promotori ai multiculturalitatii, respingand din start ideea de discriminare.
Metoda Waldorf se evidentiaza prin cateva concepte cheie, cum ar fi rutina zilnica si "invatatorul clasei", predarea in epoci (module) si promovarea unor discipline care nu se regasesc in programa altor scoli, cum ar fi euritmia, desenul formelor sau gimnastica Bothmer.
In cresele, gradinitele, scolile, liceele si centrele de formare Waldorf se promoveaza ideea de rutina zilnica adaptata ritmului copilului. In cazul prescolarilor, se pune accent pe educatia prin joaca, ca motor al stimularii imaginatiei si creativitatii, si pe imbinarea practicii cu teoria si activitatile artistice.
1. Rutina zilnica
Steiner credea in necesitatea crearii unei rutine zilnice, care sa respecte ritmul propriu al fiecarui copil. In viziunea sa, rutina arata copilului ca lumea este un loc ordonat si sigur. Totodata, rutina face copilul sa se simte confortabil si sa isi intre usor in ritm.
La baza rutinei sta ritmul sau "repetarea regulata, lenta, a activitatilor de zi cu zi". Acest ritm pleaca de la ritmul existent in toate procesele naturale, angrenandu-l cu intreaga sa fiinta. Ca parte a rutinei zilnice, copiii invata sa faca paine sau supa de legume, picteaza si modeleaza, se implica in jocuri si activitati creative ori asculta povestile spuse de educator, insusindu-si astfel lucruri noi.
Respectarea nevoii copilului este esentiala pentru obtinerea unui anumit ritm sau ordine de invatare in rutina zilnica.
2. Activitatile creative si practice
Jocul creativ ajuta copilul sa gandeasca inovativ, sa rezolve probleme si sa lucreze in echipa. Activitatile creative si practice sunt astfel concepute incat sa dezvolte creativitatea si intelegerea aspectelor comune ale vietii. Ele se desfasoara individual sau in grupuri, copiii intelegand ca in spatele fiecarui obiect sta efortul cuiva. Totodata, cursurile artistice si practice le dezvolta indemanarea, motricitatea fina si imaginatia.
Printre activitatile de acest tip se numara si desenul formelor, care asigura tranzitia spre intelegerea notiunilor abstracte. Alte cursuri includ jocul liber, jocurile ritmice, jocul de degete sau jocurile de rol, apeleaza la tehnici precum teatrul de masa si de marionete, lectura basmelor, pictura "ud pe ud", modelajul, confectionarea de obiecte si jucarii din lana, gospodarie si gradinarit.
3. Euritmia
Euritmia este o arta care imbina armonios dansul si gestica, pentru a transpune muzica si versurile in miscare. Ca disciplina, ea este o materie complemetara in pregatirea academica, strans legata de invatarea scrisului si a limbilor straine, dar si de studiul muzicii si geometriei.
Studiul euritmiei le permite elevilor sa invete dexteritatea miscarii, gratia, postura, echilibrul si concentrarea. Totodata, ajuta la dezvoltarea perceptiei sunetului si a spatiului, dar si a unui simt de armonie sociala.
In gradinitele Waldorf, prescolarii sunt invatati sa reproduca prin euritmie cicluri din natura, cum ar fi miscarile astrelor pe bolta sau sa exprime prin miscari animalele. In scoala primara, ei sunt asezati in cerc, fiecare avand locul lui bine definit.
Cu ajutorul profesorului, elevii deprind miscarile subtile, stau pe varfuri sau se misca in zig-zag. In gimnaziu, miscarile devin mai dinamice si sunt mai bine controlate de catre copii.
Euritmia reprezinta in sine un exercitiu fizic, benefic dezvoltarii sanatoase si armonioase a copilului, intarindu-i in acelasi timp vointa si purificandu-i sentimentele.
4. Mobilierul multifunctional
In unitatile de invatamant Waldorf, salile de clasa sunt dotate cu mobilier realizat din materiale naturale. Materialul didactic este format in mare parte din obiecte adunate de copii in timpul activitatilor de grup: scoici, conuri de brad, castane, ghinde, sau seminte.
Practica Waldorf
Intr-o scoala Waldorf nu se dau note, evaluarea materiei constand intr-o caracterizare facuta de profesor fiecarui elev in parte. Nivelul cunostintelor asimilate de catre acesta este echivalent cu cel din scoala traditionala, la nivelul claselor a IV-a, a VIII-a si la bacalaureat.
Materia care se invata in scolile Waldorf nu se preda dupa manuale. Elevii isi noteaza pe caiete, cu propriile cuvinte, notiunile asimilate la cursurile principale, si realizeaza desene explicative pe marginea lor. Astfel, ei isi creeza propriile lor manuale.
Disciplinele de invatamant sunt extrem de variete si cuprind atat materii predate in scolile clasice, cat si materii specifice: limba romana, matematica, istorie, geografie, biologie, chimie, fizica, stiinte sociale, istoria artei etc. Elevii studiaza materiile pe rand, in epoci sau module, timp de 3 pana la 5 saptamani, in cadrul cursului principal. Acesta are o durata de 110 minute, fara pauza, si este compus din cinci parti:
- o parte ritmica, in care intra recitarea de poezii sau cantatul la un instrument;
- o parte de continut, in care se reiau notiunile discutate cu o zi in urma;
- o parte de exersare sau lucru individual;
- o parte de teme;
- o parte de povestire, cu durata de 15 minute.
Dupa cursul principal, elevii studiaza si alte discipline, predate in ritm saptamanal: limbi straine, educatie muzicala (voce si instrument – flaut, inca din clasa I), educatie plastica, educatie fizica, lucru manual, religie, informatica, etc.
O alta particularitate a metodei Waldorf este folosirea caietelor cu foaie velina, fara liniatura. Se urmareste astfel formarea unui scris ordonat, pe cale naturala, dandu-le totodata elevilor mai multa libertate de miscare.
Este demn de amintit faptul ca institutiile Waldorf au o programa proprie, aprobata prin ordin de Ministerul Educatiei Nationale. Ele sunt integrate in reteaua unitatilor de invatamant de stat inca din anul 1996.
Pentru detalii, acceseaza Cadrul de invatamant al alternativei educationale Waldorf.
Invatamantul Waldorf in Romania
In Romania, sunt infiintate 23 de centre Waldorf, atat in Bucuresti, cat si in alte 22 de orase, majoritatea acestora fiind reprezentata de gradinite.
Exista 6 scoli cu clasele I – VIII in Bucuresti, Resita, Turda, Constanta, Baia Mare si Ramnicu Valcea. Invatamantul liceal este prezent in Capitala, Cluj-Napoca, Simeria, Iasi, Sibiu si Timisoara. In comuna Rosia, din judetul Sibiu, exista chiar si o Scoala de Arte si Meserii Waldorf.
Invatamantul Waldorf este invatamant de stat, gratuit, cheltuielile de salarizare a personalului si de administrare a cladirilor fiind acoperite de stat. Parintii pot forma asociatii in cadrul carora cotizeaza cu o suma stabilita de comun acord, contribuind astfel la asigurarea unei baze materiale corespunzatoare unui invatamant normal.
Mai multe informatii despre invatamantul Waldorf in Romania puteti gasi accesand linkul www.waldorf.ro
Invatamantul traditional VS pedagogia Waldorf
Daca ai ales o scoala Waldorf pentru primii ani de studiu ai copilului tau si doresti mai tarziu sa il transferi la o institutie de stat, acest lucru este posibil. Totodata, poti initia transferul intre o scoala traditionala si una de tip Waldorf.
Interesul pentru pedagogia Waldorf a facut ca aceasta sa fie integrata experimental, chiar in scolile de stat.
Iata la ce capitole se diferentiaza cele doua metode educationale!
1. Evaluarea elevilor
In scolile clasice, elevii sunt evaluati atat oral, cat si in scris, prin intermediul testelor regulate si a tezelor de final de semestru. Profesorii acorda calificate, respectiv note, la finalul anului scolar efectuandu-se si media generala a rezultatelor.
In scolile Waldorf, profesorii acorda caracterizari. Evaluarea elevilor este un proces continuu, obtinut prin observarea sistematica atat a fiecarui copil in parte, cat si a colectivului per ansamblu. Se observa nu doar nivelul de cunostinte asimilate, ci si nivelul de deprinderi practice, atitudinea si comportamentul.
2. Metoda de predare
Daca scolile clasice aloca un numar fix de ore pe saptamana fiecarei materii, in scolile Waldorf se preda in epoci sau module. Modulele dureaza intre 3 si 5 cinci saptamani, durata fiecarui curs zilnic fiind de doua ore ore.
3. Pregatirea profesorilor
Cadrele didactice din scolile traditionale sunt licentiate in diferite domenii si absolvente ale modulelor psihopedagogice.
Pedagogia Waldorf, pe de alta parte, are radacini puternic ancorate in antropologia si psihologia dezvoltarii. Profesorii formati in aceasta pedagogie trebuie sa se autoeduce si sa se perfectioneze continuu din punct de vedere profesional. Predarea este elaborata individual, de fiecare cadru didactic in parte, plecand de la un curriculum-cadru, care este baza educatiei si predarii in scolile Waldorf.
4. Manualele, caietele si temele
In scolile clasice, predarea si evaluarea se face in functie de manualele alternative. Elevii isi iau notite pe caiete de romana sau matematica, urmand ca acasa sa efectueze temele tot pe caiet.
Elevii din scolile Waldorf folosesc si ei caiete, insa acestea sunt cu foaie velina. Pentru asimilarea informatiilor, se folosesc metode neconventionale, precum invatarea prin joaca. In gradinite, de exemplu, copilul este incurajat sa-si confectioneze propriile jucarii, punandu-si astfel creativatea la lucru. In scoala gimnaziala, elevul isi face propriul manual.
5. Implicarea parintilor
Scolile traditionale sufera la acest capitol, deoarece implicarea parintilor este limitata la sedintele cu parintii si la participarea voluntara a acestora in consiliul clasei si in comitetul de parinti existent la nivelul scolii.
Scolile Waldorf marseaza pe participarea activa si constanta a parintilor la activitatile scolii. Toti parintii sunt membrii ai asociatiilor Waldorf, ONG-uri care sprijina activitatea fiecarei unitati de invatamant. Cotizatia lunara este stabilita de fiecare asociatie in parte si variaza intre 3 si 6 euro. Totodata, se organizeaza scoli ale parintilor, serbari sau targuri de obiecte "hand made", realizate de elevi si parinti.
6. Ponderea activitatilor practice
Practica in scoala traditionala lipseste cu desavarsire in primii opt ani de scoala. La liceu, cele cateva ore de practica saptamanala sunt insuficiente pentru ca elevii sa poate deprinde abilitati practice deosebite.
Aici exceleaza unitatile de invatamant Waldorf. Cursurile practice sunt numeroase si introduc multe tehnici deosebite. Elevii experimenteaza tehnica picurii "ud pe ud", invata sa framante aluatul pentru fursecuri, confectioneaza tablouri din cartoane colorate, lustruiesc pantofi sau degusta diferite mancaruri.
Alegand o scoala Waldorf, copilul tau va deprinde cunostinte similare celor predate in scolile traditionale si isi va forma o multime de abilitati practice. Drept dovada stau si rezultatele de la bacalaureat, unde procentul de promovabilitate este net superior celui din invatamantul traditional (intre 75% si 95%, in majoritarea anilor).
Ai si tu un copil care invata intr-o gradinita sau scoala Waldorf? Care este parerea ta despre aceasta metoda de educatie alternativa? Dar copilul tau, cum gaseste scoala? O iubeste sau este demotivat? Impartaseste experienta ta cu ceilalti parinti, postand un comentariu mai jos!
Pe aceeasi tema:
Diferente intre metodele Montessori si Waldorf
Copiii si scoala. Ghid complet pentru parinti!
