Expertii recomanda ca profesorii si parintii sa fie atenti si, mai ales, rabdatori
Un nou studiu realizat de cercetatorii de la Universitatea din Nottingham arata ca elevii mai tineri dintr-o clasa sunt mai predispusi sa fie diagnosticati cu ADHD comparativ cu acei colegi ai lor mai în varsta. Potrivit cercetarii, aceasta tendinta îngrijoratoare poate fi cauzata de o interpretare eronata a imaturitatii normale la varste fragede ca fiind simptome ale unei tulburari de comportament.
Studiul a analizat 32 de cercetari globale, concentrandu-se în principal asupra ADHD si într-o masura mai mica asupra TSA (tulburari de spectru autist). Rezultatele sugereaza ca "varsta relativa" - adica varsta copilului în comparatie cu colegii sai - este un factor cheie care ar trebui luat în considerare în procesul de diagnosticare. Cercetatorii subliniaza importanta privirii în ansamblu a comportamentului copilului, mai ales la începutul unui nou an scolar.
Mariana Demeter, psiholog si fondator al Clinicii Alegria, subliniaza ca parintii si profesorii trebuie sa fie atenti si rabdatori înainte de a trage concluzii privind comportamentul copiilor. "Ceea ce poate parea un semn de ADHD ar putea fi, în realitate, doar o manifestare a imaturitatii normale la o varsta frageda. Fiecare copil se dezvolta în propriul ritm, si este esential sa tinem cont de acest lucru", explica Demeter.
Specialistul recomanda parintilor sa colaboreze îndeaproape cu profesorii pentru a monitoriza comportamentul copiilor, în special în primele luni ale anului scolar. "Un dialog constant între parinti si cadrele didactice este esential pentru a întelege mai bine comportamentul copilului si pentru a evita diagnosticarile eronate", adauga Mariana Demeter.
La începutul anului scolar, specialistul recomanda ca parintii si cadrele didactice sa colaboreze pentru a crea un mediu sanatos pentru copii:
- Nu va grabiti sa trageti concluzii pripite în ceea ce priveste comportamentul copilului. Uneori, ceea ce pare a fi un simptom de ADHD poate fi doar o expresie a imaturitatii normale la varste mici.
- Parintii ar trebui sa mentina un dialog deschis si continuu cu profesorii.
- Daca, totusi, exista motive reale de îngrijorare, cu ajutorul testelor si instrumentelor specializate, se poate contura un profil psihologic complet al copilului, evaluând atat nivelul cognitiv, cat si cel socio-emotional.
- Este important ca atat acasa, cat si la scoala, copilul sa simta ca este sprijinit si înteles pentru a putea sa îsi dezvolte încrederea în sine si sa faca fata provocarilor scolare.
