Ajunul Craciunului este o zi plina de semnificatii si obiceiuri pentru romani. Aceasta zi marcheaza sfarsitul unei perioade de post si pregatirea pentru sarbatorirea Nasterii Domnului.
In Ajunul Craciunului, traditiile romanesti sunt diverse si pline de farmec. Multe au fost pastrate cu sfintenie in multe regiuni ale tarii, unde pregatirile pentru ziua de Craciun incep dis-de-dimineata.
Obiceiuri religioase in Ajun de Craciun
Ajunul Craciunului marcheaza ultima zi de post din Postul Nasterii Domnului (Postul Craciunului) si este considerata una dintre cele mai aspre zile de post. Traditional, in aceasta zi se tine post negru sau, in unele cazuri, post aspru, ceea ce inseamna abtinerea totala de la mancare pana seara sau consumarea doar a unor alimente foarte simple, cum ar fi painea si apa.
In traditia crestin-ortodoxa, acest post simbolizeaza curatirea sufleteasca si pregatirea pentru intampinarea sarbatorii Nasterii Domnului. Totodata, exista obiceiul ca in Ajun sa se pregateasca mesele festive pentru Craciun, dar nimeni nu se infrupta din ele pana dupa slujba din seara sau noaptea Nasterii Domnului.
In Ajunul Craciunului, preotul obisnuieste sa mearga din casa in casa pentru a binecuvanta gospodariile credinciosilor, un obicei numit "umblatul cu Icoana" sau "umblatul cu Ajunul". Acesta aduce vestea Nasterii Domnului, binecuvantand locuintele si familiile prin cantarea troparului Craciunului si prin stropirea cu apa sfintita. Preotul poarta cu el o icoana care reprezinta scena Nasterii Domnului, iar credinciosii o saruta ca semn de evlavie.
Aceasta vizita este vazuta ca o pregatire spirituala pentru marea sarbatoare a Craciunului. Obiceiul este pastrat cu sfintenie in multe sate si orase din Romania, desi in unele locuri mai mari, preotul merge cu Icoana chiar inainte de Ajun, pentru a putea ajunge la toate familiile.
Ultimele pregatiri pentru masa de Craciun
In Ajunul Craciunului, gospodinele si familiile fac ultimele pregatiri pentru masa festiva de Craciun. Daca taierea porcului a avut loc cu cateva zile inainte, in Ajun se gatesc ultimele preparate, cum ar fi sarmalele, carnatii, caltabosii sau piftia, pentru a putea fi servite in ziua de Craciun. De asemenea, in acesta zi se coc cozonacii, astfel incat sa fie proaspeti si aromati pentru masa festiva.
Tot de Ajun, casa este pregatita pentru sarbatoare, iar bradul de Craciun este impodobit, daca nu s-a facut acest lucru mai devreme.
Colindatul si datinile populare in Ajunul Craciunului
Colindatul in Ajunul Craciunului este unul dintre cele mai iubite obiceiuri romanesti, fiind practicat de catre grupuri de copii, tineri sau chiar adulti. Acestia merg din casa in casa cu steaua, simbolul care i-a calauzit pe cei trei magi la Betleem. Gazdele ii primesc cu bucurie, oferindu-le daruri precum nuci, mere, colaci sau bani. Colacii simbolizeaza belsugul si ciclul vietii.
Un alt obicei specific anumitor regiuni este „umblatul cu capra”, in care un tanar mascat intr-un costum viu colorat interpreteaza dansuri si gesturi pline de voie buna. Capra simbolizeaza fertilitatea si belsugul, iar spectacolul este considerat o binecuvantare pentru gospodarie.
Superstitiile si credintele din Ajun de Craciun
Ajunul Craciunului este si o zi incarcata de superstitii si credinte populare. Se spune ca, pentru a avea noroc si belsug intregul an, gospodarii trebuie sa isi ingrijeasca casa si hambarele. Gospodinele isi primenesc locuintele, agatand la grinda sau streasina crengute de busuioc, levantica sau menta pentru a purifica aerul si a aduce noroc.
Tot in Ajunul Craciunului, fetele nemaritate isi pot afla ursitul prin ritualuri speciale. Dupa o zi de post, prima imbucatura este pusa in brau, iar seara, braul este intins pe jos. Cu rugaciuni si matanii, fetele cer sa-si viseze alesul.
Un alt obicei este acela ca nimeni sa nu doarma in Ajun, considerandu-se ca acest lucru aduce ghinion si lasa casa „adormita” in fata norocului.
- Foto: Freepik
