Mos Craciun de la Valea Screzii

ajutoare_valea_screzii Povestea campaniei "Copiii de la Valea Plopului il asteapta pe Mos Craciun" a inceput inca dinainte de Mos Nicolae, cand Adriana, una dintre prietenele noastre din Comunitate, m-a rugat sa va scriu despre copiii care cresc la Asociatia Pro Vita a parintelui Tanase.

Am postat atunci mesajul Adrianei si datele de contact ale Asociatiei, spunand ca noi, la sediul Copilul.ro strangem toate darurile pe care voi le puteti aduce. Am inceput sa primim telefoane, iar ajutoare constand in hainute, dulciuri si jucarii au inceput sa aglomereze biroul nostru. Vizitele copiilor la Copilul.ro au inceput sa fie tot mai dese. In ziua de 11 decembrie, cand a fost petrecerea de Craciun a Comunitatii la Bucuresti, fetele s-au mobilizat si au inceput sa adune si banuti pe care sa cumparam si ceva alimente.

Au urmat zile frumoase, cu mesaje si telefoane, cu solidaritate si caldura. Pe 13 decembrie, la tabara copiilor de la Valea Screzii, a izbucnit un incendiu care a ars cladirile ce adaposteau sediul administrativ, clubul copiilor, camara, bucataria si sala de mese. Din acest moment, mobilizarea a fost si mai stransa. Copilul.ro a sustinut in aceasta perioada si campania Salveaza Craciunul pe care Stirile Pro Tv si cotidianul Gandul au pornit-o pe FaceBook, continuand in acelasi timp propria campanie.

Mesagerii Mosului

Unele dintre fete au venit la sediul Copilul.ro, cu altele ne-am intalnit in oras dupa program. Cu alte mamici s-a intalnit Ioana (ioanabalescu, careia fara sa vada ea si fara sa stie, pentru ca nu ii place deloc asta, ii multumim!) care s-a ocupat si de cumparaturi (30 kg portocale, 20 de cutii (450 gr) carne, 20 de pateuri (250gr) de pui si porc, 10 kg de orez, un bax de ulei, 10 cutii cu compot de ananas, 15 pungi de paste fainoase (spaghete, taitei, fidea, melcisori). S-au strans 400 de lei. Poate vi se pare o suma mica, dar noi stim ca a insemnat mult, pentru ca alimentele pe care Ioana le-a cumparat pe banutii astia s-au adaugat la toate celelalte daruri trimise de voi: hainute, jucarii, dulciuri. Ce s-a strans la sediul nostru si am dus noi, sunt convinsa ca nu a fost tot. Sunt sigura ca multe altele dintre mamicile noastre au trimis ajutoare direct in conturile si pe adresa fundatiei.

Campaniei noastre i s-au adaugat si parteneri dragi: Pufies (care a trimis scutece pentru copiii micuti care locuiesc la Valea Screzii), Milupa (am avut cereale, bandane si bavetele de la ei), BookLand, care a daruit CD-uri cu colinde care sa lumineze Sarbatorile tuturor celor care locuiesc in tabara copiilor, precum si editura ERC Press, care ne-a dat carti si reviste cu care sa il ajutam pe Mos Craciun de la Valea Screzii.

Incarcate cu toate aceste daruri de la voi si de la cei ce sustin Comunitatea noastra, ieri, in jurul pranzului, am plecat spre Valenii de Munte. Fara voia noastra, ne simteam un pic de mesageri ai Craciunului, iar masina noastra arata oarecum ca sania Mosului. Zapada insa ne lipsea. Numai ca, pe masura ce ne apropiam de Valeni, si-a facut simtita prezenta si zapada. Peisajul se schimba pe masura ce inaintam.

zapada_valea_screzii

La un moment dat, dupa ce am trecut de Ploiesti, am sunat la unul dintre cele sase numere de telefon pe care le aveam de la fundatie. Voiam sa aflam drumul sigur si voiam sa stim pe cine sa cautam, cu cine luam contact cand ajungem la tabara. Am sunat, iar la capatul celalalt al apelului aud deodata un "Doamne ajuta!" simplu, cald si linistitor. Dintre toate numerele pe care le aveam, il nimerisem chiar pe cel al parintelui Tanase. Parintele ne-a indrumat si ne-a dat o persoana de contact. Dumnealui era la Bucuresti, urma sa se intoarca aseara tarziu, impreuna cu copiii cu care plecase sa colinde la casele boieresti...

Darurile Mosului

Tarziu, cand deja se intunecase, am ajuns la tabara de la Valea Screzii. Am cautat-o acolo pe Gabriela, fiica parintelui Tanase. Ea, impreuna cu o mana de oameni, se ocupau de organizare si de sortarea ajutoarelor venite pentru asociatie. Am avut brusc sentimentul ca nu noi suntem mesajeri ai lui Mos Craciun, ci ca am venit la Valea Screzii sa il cunoastem pe Mos Craciun. Pe Mosul care poate avea atat de multe fete. Cand am ajuns acolo, erau deja cateva masini din care se descarcau ajutoare, iar cat am stat, au sosit altele. Pe paleti de scanduri intinsi pe jos, se asezau cuminti darurile Mosului. Un pahar cu ceai si un calendar ortodox primea toata lumea. Nu ne cunosteam, dar vorbeam ca si cum ne-am cunoaste de cand lumea.

A venit alaturi de noi o mana de oameni sa ne ajute la descarcat. Scutecele plecau catre casa cu copii mici, cerealele la fel, colinde a vrut toata lumea, iar cartile urmau sa se adune sub brad in seara de Ajun. Golind masina, ne uitam si nu realizam unde incapusera toate. Ne-am bucurat ca niste copii ca am ajuns, ca am reusit sa aducem tot ce ati trimis voi, ca am gasit liniste si putem sa va aducem si voua.

casa_copiilor_valea_screzii Inainte de a pleca, ne-am dus sa vedem copiii. Am intrat in prima casuta, la etaj, unde ne-a indrumat Gabriela. In trei camere, asemanatoare unei case obisnuite, locuiesc 8 copii: trei sunt la scoala, in primele clase, patru sunt la gradinita, iar Teodor are numai doi ani.

Tanti Gica si inca o doamna au grija lor si sunt mami. Au grija de teme, de spalat, de curatenie, de masa, exact ca niste mame. Iar copiii, Mihaela, Bianca, Monica, Marinica, Petre, Teodor, Adrian, Cristina sunt ca si fratii si sunt buni, zambitori, isteti si cu chef de joaca. Asemeni tuturor copiilor.

Am stat la povesti si la joaca o vreme, apoi a trebuit sa ne pregatim de plecare. Dar, pentru ca nu voiau sa ne lase si tineau usa sa nu putem pleca, a trebuit sa promitem ca ne vom intoarce intr-o zi in care va fi multa zapada si vom sta o zi intreaga la sanius. Ne vom juca si ne vom cunoaste mai bine.

Va multumim!

Ne-am luat ramas bun de la toata lumea, promitand sa ne intoarcem. O vreme a fost tacere in masina. In intunericul de afara, in fata farurilor, am vazut fulgi de zapada. Incepuse sa ninga si am avut impresia ca Mosul ne insoteste cu toata lumina si bunatatea lui si ca astfel, il vom aduce un pic si pe la casele noastre.

Pentru ziua de ieri si pentru sentimentul bun cu care ne-am intors, va multumim voua, dragelor, si tuturor partenerilor Copilul.ro care au sustinut campania pentru copiii de la Valea Screzii. Stim, o data mai mult, ca daruind, facem lumea mai buna si mai frumoasa.

Puteti vedea fotografiile pe care le-am facut la Valea Screzii, accesand pagina de Facebook a Copilul.ro sau vizionand albumul Mos Craciun de la Valea Screzii de pe contul administratorului. Totodata, puteti vedea cum a decurs totul intrand in topicul cu campania din Forum.

Asociatia Pro-Vita este o organizatie neguvernamentala si non-profit cu sediul in Valenii de Munte, judetul Prahova, care a fost infiintata de preotul Nicolae Tanase si preoteasa Maria Tanase. Asociatia cuprinde asociati, angajati permanenti si voluntari de diferite profesii – ingineri, arhitecti, preoti, profesori, tarani, artisti, studenti, functionari, medici.

Si tu poti ajuta!

In tabara din Valea Screzii locuiesc 120 de persoane, din care 80 copii si adolescenti, tineri orfani care au parasit sistemul de stat, femei si barbati in varsta. Restul asistatilor - in jur de 400 de persoane - se afla in grija familiilor din satele Valea Plopului si Valea Screzii.

ajutoare Copilul.ro

La Pro Vita orice ajutor este binevenit: donatii in bani, dar si donatii in natura: haine, mancare, materiale de constructii etc. Orice este binevenit pentru ca Asociatia nu primeste nimic de la stat, totul vine de la cei care vor si pot sa ajute. Adriana, utilizatoarea noastra care mi-a scris despre Pro Vita, mi-a zis ca ei au dus mancare, haine, dar si scutece pentru bebelusii care cresc la Valea Plopului. Ajunsi acolo, au stat la masa cu atat de multa lume si atat de multi copii, iar implinirea a fost pe masura.

Contul IBAN pentru donatii in lei este: RO42 RNCB 0211 0118 4390 0001 la Banca Comercialã Romana