In ultima vreme stresul este tot mai adesea incriminat ca factor de risc intr-o multitudine de afectiuni, conditii medicale, dar si in alterarea relatiilor de familie. Adaptarea la stilul de viata urban, masina, apartamentul, ratele la banca, job-ul, salariul chiar si concediul au devenit factori de stres pentru tot mai multi dintre noi.
Ne dorim copii, dar odata cu acest gand apar si altele. Cu ce-l crestem si unde, cine ne ajuta cand trebuie sa fim la serviciu, cum vom face ca in tot acest context sa-i oferim o viata linistita si echilibrata.
Oamenii de stiinta (ca si noi toti) au observat ca stresul cotidian afecteaza in mod negativ si scade calitatea vietii. Se fac tot mai multe studii statistice care urmaresc relatia dintre stres si diferite situatii la care sunt supuse persoanele stresate.
Aparitia bolilor profesionale sau neprofesionale, raspunsul la un anume tratament chirurgical si/sau medicamentos, timpul necesar vindecarii sau recuperarii unei abilitati pierdute in urma unui accident sau a unei boli, performanta sportiva, profesionala, intelectuala, socializarea, relationarea cu sexul opus si, nu in ultimul rand, fertilitatea au fost investigate in relatia cu stresul.
In mod constant, in aceste studii, se observa ca stresul incetineste sau, uneori, face imposibila o evolutie pozitiva in marea majoritate a cazurilor.
Totodata, s-a studiat si felul in care relaxarea ne influenteaza in diferite situatii si, precum era de asteptat, concluzia este ca reusita in demersurile lor apare mai des si mai usor la persoanele neatinse de stres.
Reactii diferite la stres
Nu toti indivizii reactioneaza la fel in situatii de stres. Studiile antropologice arata ca in mediul biologic (de la bacterii pana la regnul animal), stresul extrem, cum ar fi cel generat de situatiile in care e amenintata viata, stimuleaza si precipita functia de reproducere. Procreerea este functia cea mai importanta a unei specii si ea trebuie sa se manifeste chiar daca e in defavoarea individului.
La om insa, lucrurile sunt mult mai complicate. Stresul cronic afecteaza in egala masura femeile si barbatii. Modul direct in care acesta influenteaza functia de reproducere nu este pe deplin elucidat, dar exista mai multe directii in care se desfasoara cercetarile. Mecanismele sunt hormonale si vasculare.
S-au descoperit in sangele persoanelor supuse la stres cronic niveluri constant crescute de cortizol si catecolamine (adrenalina si noradrenalina). Acestia sunt hormoni implicati in raspunsul organismului la stres ( fizic, emotional, boala, intreventii chirurgicale, traumatisme, obezitate etc.) si se presupune ca mentin o vascularizatie insuficienta la nivelul mucoasei uterine, fapt care ingreuneaza fenomenul de nidatie a ovulului fecundat. De asemenea, ei ar reduce intr-o oarecare masura procesele de ovogeneza si spermatogeneza. Din aceste motive, chiar si tratamentul infertilitatii sau inseminarea artificiala au sanse mai mici de reusita.
Indirect, stresul scade fertilitatea prin tulburarile de dinamica sexuala pe care le genereaza. Reducerea numarului contactelor sexuale, scaderea libidoului sau tulburarile de erectie ne scad sansele de a aduce pe lume un copil.
In prezent, se dezvolta tehnici de relaxare, masaj, acupunctura, pentru a contrabalansa efectele nocive ale stresului si pentru normalizarea fertilitatii. Dar multe lucruri le putem face chiar noi insine in ideea de a scapa de grijile zilnice si de a ne bucura mai mult de viata.
Un lucru trebuie avut, insa, in vedere: relaxarea nu trebuie s-o facem cu scopul precis de a aduce pe lume un copil. In cazul acesta ea poate deveni un factor suplimentar de stres. Relaxarea reala se face de dragul de a ne simti mai bine cu noi insine, in pielea noastra, cu partenerul, in cuplu. Pentru ca a te bucura de viata e un lucru natural.
.jpg)
