Endometrioza. Ce este endometrioza si cand se face laparoscopie?

Endometrioza este o afectiune ginecologica, destul de frecventa, intalnita la aproximativ 10-20% dintre femeile de varsta reproductiva.

Pentru a intelege mai bine ce este endometrioza este nevoie de prezentarea unor notiuni elementare de anatomie si fiziologie uterina.

Uterul normal este compus din 3 straturi de tesut, endometrul fiind stratul interior care sufera modificari majore la fiecare ciclu menstrual (vasele de sange mici, formate la acest nivel, sunt de fapt sursa menstruatiei care se elimina lunar prin vagin).

Endometrioza apare atunci cand un tesul endometrial asemanator structural apare localizat si in alte locuri decat in mod normal. Acesta se poate regasi la nivelul ovarelor, peritoneului, intestinului, vezicii urinare si chiar a plamanului sau a creierului.

Dimensiunile acestor formatiuni difera si poate varia de la cativa milimetri la cativa centimetri. Clasificarea endometriozei este destul de dificil de realizat, pentru identificare leziunilor ectopice (anormal situate), fiind necesar de cele mai multe ori laparoscopia exploratorie.

Aceasta consta in introducerea in abdomen a unui aparat prevazut cu fibre optice (laparoscop), care identifica leziunile endometriozioce, o manevra relativ sigura si care nu produce complicatii majore. Diagnosticul de certitudine al endometriozei consta in efectuarea unei laparoscopii exploratorii care evidentiaza formatiunile ectopice, urmata de prelevarea unor biospii, care urmeaza sa fie analizate de medicul specialist anatomopatolog.

Exista mai multe clasificari ale bolii, cel mai des folosita fiind cea care cuantifica gravitatea bolii in functie de mai multi factori:

caracterele leziunii (cele mai noi sunt rosii, situate de obicei la nivelul peritoneului, foita care acopera organele abdominale; cele mai tardive sunt de culoare mai inchisa, maronii sau negre)

prezenta aderentelor (leziuni cicatriciale care leaga anormal anumite tesuturi sau organe)

prezenta sau absenta chisturilor ovariene (acestea pot avea dimensiuni de pana la cativa centimetrii si pot determina o serie de complicatii grave daca se rup)

aparitia unor complicatii (fixarea organelor abdominale sau pelvine prin tesuturi cicatriciale, obliterarea, hemoragii, infectii, etc). Se pot formula astfel 4 stadii, primul fiind cel mai usor si 4 cel mai grav.

Nu se cunoaste cauza exacta a aparitiei endometriozei, insa au fost discutate mai multe ipoteze si teorii. Una dintre acestea sustine faptul ca endometrioza apare secundar unui flux retrograd al menstruatiei (o parte a sangelui mentrual este retinut in uter si migreaza retrograd catre celelalte tesuturi si organe invecinate).

Datorita faptului ca sangele menstrual contine si celule endometriale, acestea se pot inmultii, insamanta si localiza pe diferite organe, formand astfel leziuni endometriale ectopice. Aceasta teorie este acceptata de majoritatea medicilor ginecologi, insa nu explica etiologia endometriozei cu localizare cerebrala sau pulmonara.

Alte teorii propun mecanisme diferite de aparitia a endometriozei. Una dintre acestea spune ca leziunile endometriozice apar secundar transportului tesutului endometrial pe cale hematogena sau limfatica. Alta teorie implica deficienta sistemul imunitar in aparitia endometriozei, precum si a factorilor genetici.

Simptome

Unele femei cu endometrioza nu prezinta nici un simptom al bolii, altele pot prezenta unul sau mai multe din urmatoarele simptome:

durere pelvina cronica, situata in etajul abdominal inferior (pelvis) sau la nivelul regiunii lombare sacrate

dismenoree (durere in momentul menstruatiei). Aceasta este de obicei bilaterala (poate aparea si unilateral, in functie de localizarea leziunilor endometriozice), apare cu 24-48 de ore inainte de menstruatia propriu-zisa si scade in intensitate imediat dupa aceasta, insa uneori poate sa persiste pe toata durata menstruatiei

infertilitate primara, endometrioza fiind una din cauzele cel mai des intalnite de infertilitae la femei

dispareunie (durere in timpul contactului sexual)

tulburari de mictiune in timpul menstruatiei (urinari frecvente, dureroase), asemanatoare celor din infectiile urinare joase (cistite)

balonare, crampe abdominale dureroase, tranzit intestinal accelerat cu diaree sau diminuat cu constipatie instalate odata cu menstruatia

metroragii (sangerari anormale aparute pe parcusul ciclului menstrual), apar la aproximativ 15-20% dintre femeile cu endometrioza; menoragia (mentruatie cu durata prelungita).

Diagnostic

Simptomele enuntate anterior si mai ales infertilitatea inexplicabila, indreapta pacienta catre efectuarea unui consult medical de specialitate. De cele mai multe ori se incepe cu un exmen ginecologic simplu (cu valve) care poate indentifica leziunile tipice cu localizare la nivelul colului uterin sau o scurgere patologica serosanghinolenta (maronie).

Ecografia abdominala si ecografia cu sonda endovaginala pot identifica leziunile chistice ovariene. Laparoscopia exploratorie si diagnostica este metoda cel mai des utilizata atunci cand se doreste un diagnostic de certitudine deoarece permite prelevarea unor biopsii.

De asemenea aceasta cuantifica extinderea, vechimea si gravitatea leziunilor endometriozice. Aceasta se realizeaza dupa efectuarea anesteziei generale sau rahianesteziei. Alte metode folosite pentru diagnosticul si stadializarea bolii endometriozice sunt tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara.

Complicatii

Dintre comlicatiile endometriozei amintim: (anestezia portiunii inferioare a corpului cu mentinerea constientei). Printr-o incizie mica, se insufla in abdomen dixid de carbon pentru crearea unui spatiu de lucru, urmand ca apoi cu laparoscopul prevazut cu fibra optica sa se identifice leziunile endometriozice de la acest nivel si sa se preleveze de asemenea biopsii acolo unde este cazul.

ruperea chisturilor ovariene cu aparitia unei peritonite (inflamatia foitei care imbraca organele abdominale)

leziunile endometriozice localizate la  nivelul tractului urinar sau intestinal pot determina complicatii la acest nivel (ocluzie intestinala, obstructie urinara, infectii urinare, etc)

afectarea organelor la nivelor carora sunt situate leziunile endometriozice (erodari, hemoragii).