Miturile potrivit carora persoanele care sufera de hepatita nu pot apela la pilule sau la alte metode contraceptive a fost demolat de cecetatori, care au dovedit ca hormonii de sinteza, ca si cei naturali, sunt acceptati de ficat.
Lumea moderna si evolutia stiintei permit acum cuplului sa isi planifice aparitia unui copil, gratie metodelor tot mai evoluate de contraceptie: de la anticonceptionale orale, injectabile, implanturi, dispozitive intrauterine (steriletul), pana la mici procedee chirurgicale, ca de exemplu vasectomia la barbati. Exista numeroase tipuri de metode contraceptive hormonale, insa difera dozele si modul in care se administreaza, ele actionand oarecum asemanator.
Printre cele mai folosite si mai comode mijloace de contraceptie se numara pilulele pe baza de hormoni. Contraceptivele orale contin substante sintetice asemanatoare hormonilor naturali din corpul femeii, si anume estrogenul si progesteronul.
Continutul redus de hormoni care asigura o eficienta de 99% in prevenirea unei sarcini nedorite nu afecteaza organismul.
Mitul pilulelor contraceptive in hepatita
Miturile conform carora persoanelor care sufera de hepatita nu pot apela la pilule sau la alte metode de contraceptie a fost demolat de studiile de specialitate pentru ca atat hormonii naturali cat si cei de sinteza din pilule sunt metabolizati hepatic.
Unele contraceptive hormonale contin o combinatie de estrogen si progestativ, care actioneaza prin impiedicarea eliminarii lunare a ovulului. In plus, mucusul de la intrarea in uter se ingroasa, ceea ce ingreuneaza patrunderea spermatozoizilor in interiorul lui. Alte metode contin numai progestativ si actioneaza, in principal, prin ingrosarea mucusului de la intrarea in uter si modificarea mucoasei acestuia.
Este evident ca fata de acum cativa zeci de ani, concentratia hormonala din pilulele contraceptive a scazut, devenind mult mai blande si mai delicate cu corpul femeii. Este recomandat totusi, ca orice femeie care se decide sa recurga la pilule sa consulte intai un medic endocrinolog, care ii va prescrie doza optima de hormoni pe care trebuie sa ii ia zilnic.
Cum functioneaza inelul contraceptiv vaginal
Dintre toate metodele de contraceptie de pe piata, inelul vaginal este cel care are cea mai mica concentratie de hormoni. Marele avantaj este ca astfel se evita primul pasaj hepatic, iar eliberarea hormonilor se face local, direct in vagin.
Astfel, hormonii continuti de acest inel traverseaza cu usurinta peretele vaginal, care este foarte fin si puternic vascularizat, si nu tubul digestiv cum se intampla in cazul pilulei contraceptive sau pielea asa cum este cazul plasturelui contraceptiv. Umiditatea si caldura din interiorul vaginului transforma materialul inelului intr-unul poros, pentru a lasa sa treaca substantele.
La fel de important de luat in calcul este faptul ca eficienta contraceptiva nu este afectata de tulburarile gastro-intestinale, precum varsaturi sau diaree, care pot modifica sau chiar suspenda efectul contraceptivelor orale.
Nuvaring este un inel flexibil, subtire sitransparent carese introduce in vagin. Hormonii continuti actioneaza prin inhibarea ovulatiei, ingrosarea mucusului cervical ce actioneaza ca o bariera pentru sperma si previne implementarea embrionului daca ar avea loc fertilizarea.
Inelul trebuie purtat continuu timp de trei saptamani, urmat de o saptamana in care este scos si in care apare menstruatia. Metoda noua si revolutionara a aparut in Romania in aprilie 2009, dupa ce a fost supus numeroaselor teste care au scos in evidenta faptul ca este foarte bine tolerat de organismul femeilor si a fost aprobat pentru utilizare in tarile din Vest si in SUA inca din 2001.
Un alt atuu in fata contraceptivelor orale este ca in momentul in care este scos, asigura o protectie timp de trei ore. Desi nu provoaca, nici o senzatie de disconfort in timpul unui act sexual, inelul poate fi, totusi, extras inaintea unui contact sexual, pentru o perioada de pana la trei ore, pentru a fi mentinuta eficienta actiunii sale anticonceptionale.
Inelul contraceptiv Nuvaring are forma de cerc cu diametrul de 54 mm si este alcatuit dintr-un material flexibil, transparent. Este foarte bine tolerat de catre organismul femeilor. Actiunea sa consta in eliberarea de hormoni (etonogestrel si etinilestradiol) pe o perioada de 3 saptamani consecutiv, pe durata ciclului menstrual. In tot acest timp, hormonii eliberati sunt absorbiti in circulatie de la nivelul mucoasei vaginale si creeaza un status hormonal asemanator celui din tratamentele cu contraceptive orale.
Cand se folosesc pilulele contraceptive si care sunt riscurile
Administrate ca metoda de contraceptie sau ca tratament pentru problemele tenului, contraceptivele trebuie luate numai in urma unor teste endocrinologice si de sange. Fara acestea, efectele pilulelor asupra organismului pot fi foarte grave.
Contraceptivele orale sau “pilula” reprezinta o metoda contraceptiva frecvent folosita, deoarece au o eficienta de aproape 100%, sunt usor de administrat, iar in afara efectului contraceptiv, ele ajuta la reglarea ciclului menstrual, reducerea sangerarii in timpul ciclului, disparitia durerilor menstruale si la tratamentul chistelor ovariene functionale.
Contraceptivele isi manifesta efectele printr-un mecanism hormonal. Pilula descarca in organism hormoni sexuali feminini, estrogen si progesteron, care impiedica ovulatia si in acest fel nu mai are loc fecundarea cu formarea zigotului (celula ou). Exista si contraceptive monohormonale ce elibereaza umai estrogen care creste vacozitatea mucusului colului uterin, oprind inaintarea spermatozoizilor. Dincolo de beneficiu de a te proteja de o sarcina nedorita, contraceptivele orale au si un “revers al medaliei” prin efecte nedorite de lunga durata ce pot pune in pericol viata.
Contraceptivele orale sunt implicate in dezvoltarea unei tumori benigne a ficatului, numita adenom hepatic.
Pilulele contraceptive, adenomul hepatic si tumorile ficatului
Inca din 1973 au fost raportale numeroase cazuri in care contraceptivele orale au fost implicate in dezvoltarea diferitelor tumori hepatice, insa doar adenomul hepatic a fost asociat in mod cert cu utilizarea contraceptiei orale. Cresterea spectaculoasa a incidentei unei tumori care inainte de utilizarea contraceptivelor orale era foarte redusa, a determinat asocierea utilizarii pilulei cu adenomul hepatic.
Majoritatea cazurilor raportate de-a lungul timpului au fost ale unor femei tinere, cu media de varsta de 34 ani, sanatoase, fara fi suferit inainte de alta boala a ficatului si care luau de cel putin 5 ani contraceptive orale.
In Statele Unite, incidenta acestei tumori este de 4 la 100000 de femei care folosesc aceasta metoda contraceptiva, in timp ce in randul femeilor care nu au utilizat anticonceptionale orale, sau care le-au folosit mai putin de 2 ani, incidenta este de 1 caz la 100000.
Adenomul hepatic este, dupa cum am spus mai sus, o tumora benigna si nu cancer. Este cel mai des asimptomatica, foarte rar si in cazul in care atinge dimensiuni crescute poate produce durere sau jena in partea dreapta a abdomenului.
Pericolul este dat de posibilitatea de rupere a tumorii, urmata de hemoragie severa, in cazul in care exista un traumatism. Discutia se indreapta si asupra posibilitatii de transformare intr-o tumora maligna (cancer). Cu toate acestea, dovezile stiintifice indica faptul ca aceasta probabilitate, ca un adenom hepatic sa devina cancer, este extrem de mica si presupune folosirea pilulei cel putin 8 -10 ani.
Citeste mai multe despre metodele contraceptive moderne pe www.contraceptie-moderna.ro.
