Cand vorbim despre atasament in cadrul relatiei mama-bebelus ne referim la acel comportament care are drept consecinta si drept scop mentinerea apropierii si contactului cu mama sau persoana care o inlocuieste.
Este vorba despre manifestari innascute cum sunt: plansul, zambetul, suptul care au o mare probabilitate de a produce apropierea mamei.
De exemplu, plansul bebelusului declanseaza in mod automat curgerea laptelui din sani. Zambetul copilului, chiar foarte mic, produce zambetul mamei care il priveste. Privitul ochi in ochi al mamei cu copilul, in timp ce-l alapteaza, este poate exemplul cel mai impresionant al relatiei care exista intre cei doi.
Cum, cand si de ce apare aceasta relatie? Cum se dezvolta ea? De ce mama este mama si ce o deosebeste de orice alta persoana din viata noastra? Sigur ca legatura fiziologica si psihologica dintre mama si copil nu apare la nastere ci cu 9 luni inainte!
Cum ne-am descurca oare cu bebelusul daca sarcina ar dura o zi? Pe cand asa, 9 luni avem tot timpul sa ne pregatim, sa ne obisnuim cu bebe, sa devenim mama lui.
Cate trairi! Pe toate le simte si bebe din burtica si supararea mamei sale si teama, placerea sau veselia ei.
Bebelusul aude glasul mamei, simte miscarile ei, mersul mamei il leagana. Asadar legatura este deja "veche" la nastere si cand ne luam prima data copilul in brate si il privim cum suge, il cunoastem si ne cunoaste deja de ceva vreme chiar daca nu ne-am vazut ci doar simtit si auzit.
La nastere, el are o capacitate crescuta de a intra in comunicare cu mama sa, prin toate simturile sale, ii recunoaste vocea, mirosul, o cauta cu manutele. Mama de-abia atunci incepe sa "invete".
Disponibilitatea ei pentru bebelus este in stransa legatura cu starea ei psihica, cu modul in care a resimtit nasterea, cu asteptarile fata de copil, cu relatiile cu partenerul, cu propria mama.
Daca mama este "bine", atunci va avea din prima clipa disponibilitate maxima pentru a fi cu copilul ei, pentru el, de a comunica prin toate mijloacele.
Bebelusul va gasi o mama sanatoasa, fericita, al carei zambet si lapte il vor ajuta sa creasca.
Daca insa mama nu este atat de bine, dupa o nastere traumatizanta, in mijlocul unor conflicte in familie, intr-o stare depresiva, copilul nu se va oglindi in privirea ei, nu ii va gasi privirea sau zambetul cand le va cauta.
Acele prime momente sunt insa foarte importante pentru relatia celor doi, intimitatea suptului, leganatului, baitei, linistea mamei, bucuria ei de a-si tine copilul in brate.
La polul opus, gasim o femeie prea obosita sau deprimata, in conflict cu cei din jur sau cu ea insasi, care nu poate deveni mama copilului sau, care impiedica fara voia ei dezvoltarea atasamentului primar.
Psiholog
