Mai intai calugar, apoi pastor pana la adanci batranete, Sfantului Nicolae i s-a dus vestea nu doar pentru multa lui intelepciune si milostenie, ci si pentru darul facerii de minuni, de care Dumnezeu l-a invrednicit inca din tinerete: a potolit furtuna pe mare, i-a izbavit de sabie pe 3 intemnitati pe nedrept, a vindecat boli si a ridicat din moarte.
Cu precadere si-a aratat milostivirea fata de copii si de fecioare. Odata, afland ca un tata, manat de saracie, voia sa-si ia viata si sa-si ucida si cele 3 fiice, pentru a le cruta de primejdia batjocoririi, batranul episcop, furisandu-se in bezna noptii, a aruncat pe fereastra acelei case 3 pungi cu galbeni, astfel ca fetele, cu zestrea aceea, s-au putut marita si duce trai cinstit.
Traditia a pastrat indeosebi imaginea mosului bland si aducator de daruri, ocrotitor al fetelor de maritat si al copiilor cuminti. Dar asa cum blandul Iisus, atunci cand a vazut pangarit Templul lui Dumnezeu, i-a alungat cu biciul din el pe negustori si pe zarafi, tot asa blandul Nicolae, cand a vazut pangarita Sfanta Biserica, se zice ca l-a palmuit in plin sinod ecumenic pe ereticul Arie (de unde si traditia "nuielei Sfantului Nicolae".
La Biserica Sf. Gheorghe Nou din Bucuresti se afla, ca o comoara de mare pret a Romaniei crestine, insasi mana "mosului" impartitor de daruri si de dreptate. Moastele sale se afla, din 1089, la Bari (Italia).
