Despre craftul acesta am citit de atat de multe ori, incat sursa originala nu o mai tin minte. Imi amintesc doar ca Adela a facut si ea recent o activitate asemanatoare, impulsionandu-ma sa incerc si eu cu S. ceva special de Valentine’s Day.
Tot ceea ce va trebuie este o tava metalica sau de silicon, resturile rupte si uitate ale creioanelor cerate pe care le aveti prin casa si un cuptor, desigur. Noi am folosit cuptorul de la aragaz (gagaz, cum ii zice S :) ).
Asezati creioanele in forma. Initial eu am vrut sa aleg doar nuante de rosu, roz si portocaliu; S. a strecurat printre ele si alte culori, si am observat ca partea cea mai spectaculasa a fost cea colorata. Daca vom repeta experimentul, cu siguranta vom folosi mai multe culori diferite.
I-am explicat lui S. ca lucrurile se topesc la cald si se intaresc la rece (nu stiu de unde a avaut el pana acum ideea opusa), am observat impreuna ca s-au lichefiat culorile, apoi au avut o consistenta moale, iar in final, cand s-au intarit de-a binelea, au iesit foarte usor din forma (acum S. le pastreaza tot impreuna).
El a fost foarte incantat de rezultat, si la fel si bunica paterna, care este la noi in vizita, si care nu credea ca va iesi ceva de pe urma experimentului nostru. Ei bine, sper ca am convins-o!
Daca ar fi sa incerc inca o data, eu nu as pune tava in cuptor, ci as topi ceara pe aragaz in baie de apa fierbinte. Poate dureaza mai mult timp, dar creioanele ceracolor lasa un miros specific care poate afecta cuptorul, si nu stiu cat de sanatosi sunt vaporii emanati. Asta e metoda pe care v-o recomand, mai mult decat cum am procedat eu.
O zi colorata si vesela ca aceasta inimioara va doresc!
