Pe Dana Nalbaru probabil ca cei mai multi dintre noi o cunoastem in asociere cu trupa HI-Q. Dar dincolo de activitatea muzicala, Dana este mama Sofiei, o fetita de aproape 8 ani care a mostenit ochii de un albastru superb ai mamei sale.
Am rugat-o pe Dana sa ne impartaseasca din experienta ei de mama si iata ce a iesit!
Foto: dananalbaru.blogspot.ro
Copilul.ro: Dana, esti mamica unei scolarite frumoase, fetita ta face 8 ani in ianuarie. Cum ai descrie experienta de mama de pana acum?
Dana Nalbaru: De multe ori m-am intrebat daca fac ceea ce e bine pentru copilul meu, daca nu cumva alegerile mele ii vor afecta in mod negativ viitorul, daca o inteleg intotdeauna cu adevarat sau daca exista reteta mamei perfecte. Experienta de mama de pana acum m-a invatat ca tot ce am de facut este sa imi ascult copilul si sa am incredere in el. Astfel, invat si eu ce am de facut si relatia noastra se dezvolta armonios. Cum stiu asta? Pentru ca o vad vesela si blanda, prietenoasa si generoasa, iubitoare de oameni si viata.
Si daca ar fi sa imparti experienta de mama pe etape de dezvoltare a copilului?
Etapele experientei mele nu sunt foarte diferite. Iubirea e aceeasi, doar modul in care comunicam se modifica pe masura ce ea creste si intelege lucrurile. Suntem si am fost prietene inca de cand era in burta mea.
Cat la suta sunt griji si cat la suta e dragoste?
Este 100% dragoste. Uneori, atunci cand se imbolnaveste sau atunci cand privesc in jurul meu si ma-ntreb incontro se-ndreapta omenirea, se adauga o grija. Dar aceasta trece mereu, cu credinta in bunul Dumnezeu.
Care au fost cele mai grele momente ca mama?
Cred ca nu este corect fata de copilul meu sa spun ca am avut momente grele ca mama. Pot spune, de exemplu, ca nu a fost usoara perioada alaptarii pentru ca am fost foarte aproape de o urata mastita si a trebuit sa renunt la a o mai alapta la san, dar nu ca a fost greu. Cu dragoste, nimic nu e greu.
Au fost nopti de colici? Nopti de febra? Cum le-ai facut fata?
Din fericire, Sofia nu a avut colici. Totusi, nopti cu febra am trecut de cateva ori. Si n-a fost prea placut. Uneori am ajuns la urgenta... Din fericire, azi nu mai e asa greu sa gasesti ajutor ca atunci cand era Sofia mica.
Recent s-a infiintat o platforma on line, un site grozav, pe care se afla inscrise aproape toate cabinetele, clinicile si spitalele de pediatrie din Bucuresti. Cu medicii, cu specializarile, cu programul si adresa la care mamicile pot gasi ajutor pentru micutii lor. www.pedimap.ro este o initiativa extraordinara care sprijina sanatatea celor mici si le invit pe mamici sa intre sa vada despre ce e vorba si cum lucrurile devin mai simple atunci cand ai informatia la indemana.
Cat a reprezentat ajutorul oferit de Dragos in toate momentele grele ca parinte?
Pentru mine, faptul ca Dragos imi este alaturi si ca este un tata implicat in tot ceea ce inseamna cresterea Sofiei, inseamna enorm. Mereu. El a fost primul care a schimbat-o si spalat-o atunci cand eram in spital (am nascut prin cezariana si-n primele zile ma miscam greu) si el este primul cu care vorbesc/ma sfatuiesc legat de orice tine de Sofia.
Cum e Dragos ca tata?
Dragos e minunat. Ea spune ca el e eroul ei.
Sofiei ii place muzica, actoria? Sau care sunt pasiunile ei?
Ea canta mult si ii place, dar spune ca se face actrita. :) Totusi, deocamdata, nu incurajam in mod excesiv niciuna dintre aceste activitati, ci ii oferim mai multe alternative. Face pian, sport, petrece mult timp in compania animalelor, calatoreste, deseneaza si... se joaca foarte mult.
Cum ii incurajezi aceste pasiuni? Face cursuri de specialitate?
Atat timp cat ea doreste sa urmeze un anumit curs, noi o sprijinim. Asa s-a intamplat, de exemplu, cu dresajul de cai, curs pe care l-a urmat cu rigurozitate timp de aproape patru luni (de doua ori pe saptamana) pana cand, intr-o zi a spus ca vrea si altceva. Fara un motiv anume, pur si simplu din dorinta ei de a incerca si altceva. Si s-a orientat catre pian.
Voi ati ales o viata linistita, la tara, asa cum spui chiar tu, ceea ce ii ofera Sofiei o copilarie fericita, sunt sigura! Ce parere ai despre parintii care incarca programul copiilor, limitand la maxim timpul de joaca libera?
Fiecare e liber sa decida cum crede mai bine pentru viitorul copilului sau. Intr-adevar, unii parinti considera ca micutii se joaca prea mult si ca e loc mai mult de invatatura... Personal, nu sunt pro after school-uri sau adepta unui program de studiu foarte incarcat pentru fetita mea. Eu sunt dintre aceia care o lasa sa se joace mai mult.
Cum vezi tu viitorul Sofiei?
Nu stiu. Lucrurile se schimba in lume cu o viteza incredibila si asta ne afecteaza pe toti. Sper doar ca va avea un viitor sanatos, plin de iubire si vesel, iar noi incercam sa ii aratam ca acest lucru este posibil.
Ne-am bucura sa ne spui cateva cuvinte de incurajare sau motivationale pentru viitoarele si proaspetele mamici.
Pot sa le spun doar ca suntem, indiferent daca ne place sau nu acest lucru, raspunzatoare pentru formarea copiilor nostri si ca, daca nu alegem intelept si cu dragoste, vom permite altora sa-i formeze. Si ca, daca vrem o lume mai buna, trebuie sa-i ajutam pe copiii nostri sa fie mai buni decat am fost noi.
