Actiune terapeutica
Daunoblastina este un puternic agent antileucemic. Mecanismul de actiune este legat de abilitatea de a lega ADN si de a inhiba sinteza acidului nucleic. De asemenea, Daunoblastinaa demonstrat o modesta activitate antibacteriala si imunosupresiva. Studiile pe culturi celulare au demonstrat o penetrare celulara rapida si o localizare predominanta a antibioticului in cromatina perinucleara. S-a evidentiat, de asemenea, o inhibare rapida a sintezei acidului nucleic, activitatii mitotice si aberatiilor cromozomiale. invivo, Daunoblastina inhiba cresterea atat a tumorilor solide, cat si a tumorilor ascitice experimentale la soarece si sobolan, prelungind extensiv rata supravietuirii acestora.

Indicatii
Leucemia acuta mieloblastica: Daunoblastina este indicata pentru terapia tuturor stadiilor acestei maladii, fie ca agent unic sau in combinatie cu alte medicamente antiblastice. Este de asemenea traatamentul de electie pentru leucemia promielocitara.
Leucemia acuta limfoblastica: Daunoblastina este foarte activa in inducerea remisiunii acestei boli. Totusi datorita efectelor sale adverse precum si existentei altor tipuri de terapii, Daunoblastina este indicata numai in acele cazuri care sunt rezistente la alte medicamente. Combinatia polichimioterapica a Daunoblastinei cu Prednisolon si Vincristina s-a dovedit a fi eficienta in faza acuta a acestei boli.
Alte tumori: Raspunsuri pozitive cu Daunoblastina s-au observat in neuroblastom si rabdomiosarcom.

Mod de administrare
Doza unica poate varia intre 0,5 si 3 mg/kg. Dozele de 0,5-1 mg/kg se pot repeta la intervale de una sau mai multe zile; dozele de 2 mg/kg se vor administra la intervale de 4 sau mai multe zile. Dozele de 2,5-3 mg/kg, mai rar utilizate, se vor administra la intervale de 7-14 zile. Numarul necesar de injectii poate varia de la un pacient la altul, iar doza se va modifica pentru fiecare pacient in functie de raspuns si toleranta siin functie de statusul hematologic si al maduvei osoase. Se pot lua in considerare, de asemenea, si combinatiile chimioterapice cu alti compusi antiblastici. Atat la adulti cat si la copii doza totala nu vadepasi 20 mg/kg . Doza se va reduce la pacientii cu alterarea functiei hepatice pentru a preveni cresterea toxicitatii.
Recomandari: Pacientul se va tine sub supraveghere si spitalizare constanta in perioada de inductie a remisiunii leucemiei acute cu Daunoblastina. Deoarece Daunoblastina poate provoca o distructie rapida a celulelor leucemice, apare o crestere a concentratiilor sanguine de acid uric si uree, fiind necesar controlul nivelelor acestor parametri de 3 sau 4 ori pe saptamana in cursul primei saptamani de tratament.
In cazurile severe, se recomanda aport crescut de lichide si Alopurinol pentru prevenirea aparitiei unei nefropatii cu acid uric. La toti pacientii, tratamentulc u Daunoblastina determina o mielosupresie si, in anumite cazuri, aplazii grave. De aceea, trebuie luate in calcul aceste riscuri inainte de initierea tratamentului pentru a avea la indemana un tratament desuport corespunzator (antibiotice, transfuzii, concentrate trombocitare si eventual leucocitare). Numaratoarea eritrocitara,f ormula leucocitara si numarul trombocitelor vor fi evaluate zilnic in cursul primei saptamani de tratament. inainte si eventual in timpul tratamentului se va controla atent functia hepatica prin investigatiile de laborator conventionale (GOT, GPT, fosfataza alcalina, bilirubina, BSP). O atentie deosebita se va rezerva riscului cardiotoxicitatii induse de Daunoblastina. Riscul aparitiei unei insuficiente cardiace inainte de a se atinge doza cumulativa de 20 mg/kg este minim, aproximativ 2%, crescand insa considerabil cand doza cumulativa este depasita. Cardiotoxicitatea Daunoblastinei poate fi crescuta de eventualele tratamente concomitente (radiatii si alte medicamente cu potential cardiotoxic), de conditii clinice legate de boala (anemie, infectii, infiltratii pericardice sau/si miocardice). Insuficienta cardiaca se poate manifesta chiar si in timpul remisiunii, precum si cateva saptamani dupa incetarea tratamentului de Daunoblastina si nu cedeaza la nici un tratament medical sau fizic cunoscut. Se recomanda efectuarea electrocardiogramei inainte si dupa fiecare ciclu de tratament.
Schimbari ale electrocardiogramei (aplatizarea sau inversarea undei T sau depresia intervalului S-T sau aparitia aritmiilor) nu sunt indicatii pentru intreruperea tratamentului. Reducerea voltajului complexului QRS este considerat totusi un indiciu specific de cardiotoxicitate. Daca acesta apare, beneficiul continuarii tratamentului trebuie atent evaluat comparativ cu riscul unei alterari cardiace ireversibile. Insuficienta cardiaca poate aparea dupa o doza cumulativa ridicata chiar si in lipsa a alterarilor EKG premergatoare. Nu au fost evaluate inca posibilele efecte adverse asupra fertilitatii masculine si feminine, precum si efectele teratogenice sau nocive asupra fatului. Datele experimentale obtinute sugereaza ca Daunoblastina poate reduce vitalitatea foetusului, astfel incat beneficiul tratamentului la o femeie insarcinata trebuie atent evaluat impotriva toxicitatii potentiale pe foetus si pe embrion. S-a demonstrat ca Daunoblastina si alte medicamente antitumorale si imunosupresive, au un efect cancerigen potential la animale in conditi iexperimentale particulare.
Daunoblastina poate da o coloratie in rosu a urinei 1-2 zile de la administrare. Daca solutia de Daunoblastina vine in contact direct cu tesutul cutanat sau cu mucoase, se spala imediat. Nu se va utiliza ca agent antiinfectios, chiar daca Daunoblastina poseda o anumita actiune antibiotica.
Administrare: Daunoblastina nu este activa pe cale orala, iar administrarea pe cale intramusculara si intratecala trebuie evitata. Se administreaza numai intravenos si se recomanda administrarea prin intermediul unei perfuzii cu solutie fiziologica salina in curs, dupa constatarea introducerii perfecte a acului in vena. Aceasta tehnica reduce riscul extravazarii medicamentului si asigura integritatea venei la sfarsitul administrarii. Daunoblastina nu se amesteca cu heparina, aceste medicamente fiind incompatibile chimic, putand precipita. Daunoblastina poate fi de asemenea asociata cu alti agenti antileucemici; nu se amesteca in aceeasi seringa cu mai multe medicamente.

Contraindicatii
Nu sunt disponibile date concludente asupra cresterii cardiotoxicitatii induse de Daunoblastina in cazul bolilor cardiace preexistente, de aceea nu se recomanda la pacientii cu boli cardiace severe sau preexistente. Nu este recomandabila administrarea acestui medicament la pacientii cu infectii severe.

Reactii adverse
Mielosupresia si cardiotoxicitatea sunt principalele efecte secundare (vezi Recomandari). Alopecia este un efect secundar frecvent, reversibil totusi la sfarsitul tratamentului. La 5-10 zile de la initierea tratamentului poate aparea o stomatita (daca nu este deja prezenta ca simptom al maladiei de baza). Aceasta se caracterizeaza prin zone dureroase de eroziune localizata in mod special de-a lungul marginilor laterale ale limbii si la nivelul mucoasei sublinguale. Pot surveni tulburari ale aparatului gastrointestinal (greturi, varsaturi, diaree). Daca Daunoblastina extravazeaza in timpul administrarii, determina leziuni tisulare grave pana la necroza severa. S-au raportat cazuri de fleboscleroza cand au fost folosite venele mici sau cand o singura vena este folosita pentru administrari repetate.