Indicatii:
Insuficienta coronariana cronica, respectiv tratamentul: anginei pectorale cronice stabile (angina clasica asociata efortului); anginei pectorale instabile (crescendo, de preinfarct); anginei vasospastice (varianta Prinzmetal); anginei pectorale dupa infarct miocardic.

Aritmii ca: tahiaritmia paroxistica supraventriculara; fibrilatie/flutter atrial cu ritm ventricular rapid (cu exceptia sindro-mului WPW); extrasistole supraventriculare. Hipertensiune arteriala; cardiomiopatie hipertrofica ce nu reactioneaza la tratament cu beta-blocante (cu exceptia formei obstructive); inlaturarea efectelor adverse ale beta-simpatomimeticelor folosite in tocoliza; tratamentul starilor maniacale rezistente la litiu (bazat pe metabolismul calciului la nivelul neuronilor).

Contraindicatii:
Hipersensibilitate la medicament; soc cardiogen; infarct miocardic recent cu complicatii (bradicardie, hipotensiune, insuficienta ventriculara stanga); tulburari severe de conducere; bloc AV de gradul II-III, bloc SA, sindrom de sinus bolnav, bradicardii (<50 batai/minut), hipotensiune (presiune sistolica < 90 mm Hg), insuficienta cardiaca decompensata.

Precautii:
Se administreaza cu prudenta si monitorizare stricta a pacientilor: varstnici, celor cu insuficienta renala si/sau hepatica; in insuficienta hepatica severa se recomanda reducerea dozelor pana la 50% din dozele uzuale; cu fibrilatie atriala asociata cu sindrom WPW; risc crescut de fibrilatie ventriculara; cu insuficienta circulatorie, hipotensiune, in special in asociere cu betablocante; cu bloc AV gr. I si celor tratati pentru cardiomiopatie hipertrofica; risc de agravare si interactiuni; in timpul sarcinii (in special in primul trimestru) si alaptarii; in tratamentele de lunga durata se recomanda control oftalmologic si control general.

Reactii adverse:
In general este bine tolerat daca se respecta posologia si se au in vedere: Contraindicatii, Precautii, Interactiuni medicamentoase, reactii adverse pot sa apara la doze mari sau la pacientii cu afectiuni cardiace preexistente. Mai frecvent s-au raportat: constipatie (relativ des), greata, dureri de cap, ameteli, oboseala, reactii alergice (prurit, eritem al fetei), edeme ale gleznelor. Rar pot aparea: reactii cardiovasculare: bradicardie, palpitatii, hipotensiune, bloc AV gr. I-II, bloc SA, fibrilatie ventriculara si tulburari de conductie, in special la pacientii cu functie cardiaca afectata sau la cei care urmeaza tratament cu betablocante; dezvoltarea sau accentuarea unei insuficiente cardiace; reactii gastrointestinale: diaree, uscarea gurii, hiperplazie gingivala (f. rar, in tratamentele de durata; dispare la intreruperea tratamentului); reactii SNC: confuzie, pierderea echilibrului, parestezii, spasme musculare, tremor, tulburari vizuale.

Foarte rar pot sa apara: artralgii si dureri musculare, cresterea reversibila a transaminazeor serice si/sau fosfatazei alcaline, ginecomastie/hiperprolactinemie (in special la pacientii varstnici, in tratamentele de durata). Acestea dispar la intreruperea tratamentului.

Compozitie:
Coprimate ce contin 40 mg, respectiv 80 mg clorhidrat de verapamil, excipienti q.s.

Administrare:
Tratamentul se individualizeaza dependent de severitatea afectiunii, toleranta si raspunsul individual. In general se recomanda: Adulti: doza uzuala initiala: 40 mg x 3/zi; doza medie uzuala: 80-120 mg x 3/zi; doza maxima: 480 mg/zi, in doze divizate; poate fi depasita numai in cazuri exceptionale, pe perioade scurte. Copii sub 6 ani: 40-120 mg/zi, in 2-3 doze divizate; copii peste 6 ani: 80-360 mg/zi, in doze divizate. La pacientii cu functie hepatica deficitara actiunea clorhidratului de verapamil este mai puternica si de mai lunga durata in functie de gradul de afectare; se impune reducerea dozelor si/sau marirea intervalelor de administrare si inceperea tratamentului cu doze mici.