Indicatii:
Tulburari insotite de agitatie psihomotorie: manie, dementa, oligofrenie, schizofrenie acuta si cronica, alcoolism (sindromul Korsakoff). Halucinatii in schizofrenia acuta si cronica si confuzia mintala. Tulburari neurologice diskinetice din: coreea Huntington, sindromul Gilles de la Tourette. Stari de agitatie, agresivitate si dromomanie la batrani. Ticuri, balbaiala, singultus (sughit). Tulbu-rari de comportament si de caracter, la copii. Antiemetic de linia a doua in greata si varsaturi de diferite etiologii, daca tratamentul cu alte antiemetice a fost ineficient. in asociere cu analgezice opioide, in tratamentul durerii cronice (cu prudenta).

Contraindicatii:
Hipersensibilitate la unul dintre componentii pro-dusului. Stare comatoasa. Stari depresive provocate de alcool sau de medicamente deprimante centrale. Leziuni ale ganglionilor bazali. Tulburari neurologice insotite de simptome piramidale sau extra-piramidale. Afectiuni cardiovasculare grave.

Precautii:
in: boli hepatice, renale, cardiace, boala Parkinson, de-presie, feocromocitom, tireotoxicoza, epilepsie, conditii care predis-pun la epilepsie sau convulsii (leziuni cerebrale, sevraj alcoolic). Daca pacientul a fost tratat inainte cu neuroleptice sedative, este necesara intreruperea gradata a tratamentului. in timpul trata-mentului cronic, este necesara monitorizarea numarului de celule sanguine si a testelor functionale hepatice. Tiroxina poate creste toxicitatea Haloperidolului, de aceea tratamentul cu Haloperidol, la hipertiroidieni, va fi completat cu tratament antitiroidian. La pacientii cu depresie asociata cu psihoza, Haloperidolul poate fi asociat cu un antidepresiv. in cazul tratamentului cu Haloperidol asociat cu un antiparkinsonian, medicamentul antiparkinsonian va fi administrat si dupa intreruperea tratamentului cu Haloperidol si va fi scazut, gradat (antiparkinsonianul este excretat mai rapid decat Haloperidolul), pentru prevenirea agravarii simptomelor extrapiramidale. Sarcina, alaptare. Abilitatea de a folosi vehicule sau utilaje: in prima faza de administrare � pentru un timp determinat individual � va fi interzisa conducerea autoturismelor sau efectuarea altor activitati care necesita o buna coordonare, apoi restrictia va fi stabilita individual. Este interzis consumul de bauturi alcoolice, in timpul tratamentului cu Haloperidol.

Reactii adverse:
Administrarea acuta (o data sau de doua ori) nu duce, de obicei, la aparitia reactiilor adverse. Reactii extrapiramidale: Simptomele apar in cursul tratamentului cronic: tremor, tensiune musculara, alte simptome parkinsoniene. Simptomele pot scadea in intensitate sau pot disparea spontan, la reducerea dozelor sau la intreruperea, tranzitorie, a tratamentului. Uneori, pentru a avea controlul acestor simptome, este necesara utilizarea medicamentelor antiparkinsoniene. Medicamentele anti-colinergice si antiparkinsoniene nu se administreaza de rutina, ci numai atunci cand este absolut necesar, deoarece scad eficacitatea Haloperidolului. Diskinezie tardiva: crize de contracturi musculare regionale. Ca si celelalte medicamente antipsihotice, Haloperidolul determina aparitia diskineziei tardive, mai ales in tratamentul cronic, la pacientii varstnici - in special femei - tratati cu doze mari. Sunt caracteristice miscarile involuntare ale limbii, fetei, gurii sau obrajilor. Un semn precoce al diskineziei tardive este miscarea fina, involuntara, a limbii. Daca administrarea medicamentului se opreste la timp, nu va aparea intregul sindrom. in acest caz, va fi administrat un alt agent antipsihotic. Sindromul neuroleptic malign: Ca si celelalte medicamente antipsihotice, Haloperidolul poate determina aparitia sindromului neuroleptic malign. Este o reactie idiosincrazica a organismului, cu urmatoarele manifestari: hiperpirexie, rigiditate musculara, instabilitate autonoma, pierderi repetate ale constientei, coma, cresteri ale nivelului plasmatic al CPK, cresterea valorilor testelor functionale hepatice. Semne initiale ca tahicardie, modificari ale presiunii sanguine, transpiratie, pot preceda aparitia hiper-pirexiei. in acest caz, se intrerupe imediat tratamentul si se admi-nistreaza antagonisti de dopamina (bromocriptina). Alte reactii adverse asupra SNC: Astenie, depresie, somnolenta, sedare, insomnii, cefalee, confuzie, crize de grand mal la pacientii epileptici, simptome psihotice incluzand halucinatiile. Reactii adverse gastrointestinale: Poate aparea cresterea greutatii corporale si rar, greata, anorexie, varsaturi. Tulburari endocrine: Ca antagonist de dopamina, poate creste nivelul seric al prolactinei, cu aparitia de: galactoree, gineco-mastie, oligo- sau amenoree. Foarte rar, s-a observat aparitia hipo-glicemiei si scaderea secretiei de ADH. Reactii adverse cardio-vasculare: Tahicardie, hipotensiune. in doze mari, poate predispune la aparitia aritmiilor ventriculare. Alte reactii adverse: Scaderea tranzitorie a numarului eritrocitelor, agranulocitoza rar, trombocito-penie, tulburari functionale hepatice, icter, tulburari de erectie sau ejaculare. Pot aparea reactii de hipersensibilitate ca: rash cutanat, urticarie si anafilaxie (foarte rar). Ocazional pot aparea: constipatie, tulburari de mictiune, uscaciunea gurii, tulburari de vedere, edeme periferice, transpiratie excesiva. La pacientii varstnici, poate aparea atac de glaucom cu unghi inchis. in cazurile de moarte subita care au fost raportate in cursul tratamentului cu antipsihotice (incluzand Haloperidolul), nu a fost demonstrata relatia cauzala cu tratamentul aplicat.

Compozitie:
1 ml de solutie pentru uz intern contine 2 mg de halo-peridol (1mg = 10 picaturi).

Actiune:
Haloperidol este un neuroleptic major, incadrat in grupa derivatilor butirofenonici. Are proprietati anti-psihotice, antidiskinetice si antiemetice. Este un antagonist central potent al receptorilor dopaminergici.

Administrare:
Individualizat. Pentru a decide doza initiala, se tine cont de varsta pacientului, severitatea bolii, raspunsul particular la alte medicamente antipsihotice. La pacientii varstnici sau cu stare generala alterata, este necesara reducerea dozei. La copii, se administreaza exclusiv picaturi de Haloperidol. Adulti: doza initiala, in faza acuta, este de 2,25 pana la 18 mg pe zi (7-60 picaturi, de 3 ori pe zi). Daca in administrarea, ca antipsihotic general, se pot folosi doze mari, in agitatia psihomotorie este necesara, in general, reducerea dozei. Copii (exclusiv in tratamentul psihozei): doza ini-tiala se stabileste in functie de varsta: intre 3 - 5 ani: cate 2 picaturi de 2 ori pe zi (dimineata si seara); intre 5 - 15 ani: cate 5 picaturi de 2 ori pe zi (dimineata si seara). Doza alternativa pentru copii: 0,1 mg/3 kg greutate corporala, de 3 ori pe zi. Pentru obtinerea efectului terapeutic dorit, este necesara cresterea gradata a dozei initiale, apoi reducerea gradata a dozei pana la cea mai mica doza de intretinere eficienta. Ca antipsihotic in bolile cronice, se pot administra 1-3 mg per os, de 3 ori pe zi, fara a depasi 10-20 mg, de 3 ori pe zi. in agitatia psihomotorie, se administreaza 0,5-1 mg per os, de 3 ori pe zi, fara a depasi 2-3 mg, de 3 ori pe zi. Daca nu se obtine o imbunatatire a rezultatelor, tratamentul nu va fi continuat mai mult de o luna.