Indicatii:
Pamecil este un antibiotic cu spectru larg, din grupa penicilinei, indicat in tratamentul unei game variate de infectii provocate de germeni sensibili la ampicilina. Indicatii specifice: bronsite; infectii ORL; endocardite; gastroenterite; gonoree; infectii ginecologice; meningite bacteriene; peritonite; pneumonii; septicemii; infectii ale tractului urinar. Dupa interventiile chirurgicale pe abdomen, suprainfectarea ranilor poate fi prevenita prin administrare extraperitoneala de Pamecil. Administrarea parenterala este indicata in conditiile in care terapia orala nu este posibila. Pamecil (ampicilina) este o penicilina cu spectru larg, utilizata in tratamentul infectiilor bacteriene, cauzate de germeni sensibili. Acestea includ: Infectiile tractului genitourinar (inclusiv gonoreea) cauzate de: E. coli, P. mirabilis, enterococi, Shigella sp., S. thiphosa, Salmonella sp. si alte bacterii non secretoare de penicilinaza, N. gonorrhoeae; Infectii ale cailor respiratorii, cauzate de: bacterii nesecretoare de penicilinaza (H. influenzae, Staphylococcus sp., Streptococcus pneumoniae); Infectii ale tractului gastrointestinal cauzate de: Shigella sp., S. typhosa, alte tipuri de Salmonelle, E. coli, P. mirabilis si enterococi. Meningite cauzate de Neisseria meningitidis.

Contraindicatii:
Hipersensibilitate la peniciline.

Precautii:
Se impune reducerea dozajului la pacientii cu afectiuni renale, precum insuficienta renala, dar si la nou-nascutii si copiii nascuti prematur. S-au raportat cazuri severe de hipersensibilitate (soc anafilactic) la unii pacienti ce au urmat un tratament cu penicilina. in ciuda faptului ca aceste cazuri sunt mai frecvente in cazul administrarii parenterale, nu trebuie omis faptul ca aceste manifestari nedorite pot aparea si in cazul administrarii pe cale orala. Aceste reactii adverse apar mai frecvent la pacientii cu hipersensibilitate in antecedente si/sau la cei cu sensibilitate la diferiti alergeni. Pacientii cu un istoric de hipersensibilitate la antibiotice betalactamazice precum cefalosporine, trebuie tratati cu mare grija. Precautii speciale se vor lua si in caz de mononucleoza, infectii cu citomegalovirus sau leucemie limfocitara acuta, deoarece ampicilina poate produce urticarie la pacientii ce sufera de aceste boli. Un tratament indelungat cu antibiotice poate favoriza dezvoltarea unor organisme, precum diverse fungi. Daca suprainfectia are loc, se vor lua masurile adecvate. in caz de terapie indelungata si in special cu doze mari, este necesar ca periodic sa se evalueze functiile sistemelor renal, hepatic si hematopoietic. in infectiile streptococice, terapia trebuie sa fie suficienta pentru a elimina din organism streptococul (minim 10 zile), altfel boala streptococica poate continua. Se recomanda a se efectua culturi la sfarsitul tratamentului pentru a se demonstra eradicarea infectiei. Sarcina si alaptare: Pe studii efectuate pe animale s-a dovedit ca ampicilina nu are efecte teratogene. Ampicilina a inceput sa fie folosita pe toata suprafata pamantului inca din anii 1961, si utilizarea ei in graviditate a fost bine documentata. Pamecil este un antibiotic adecvat la femeile gravide, neavand riscuri teratogene. Deoarece se gasesc urme de penicilina in lapte la femeile care alapteaza, se recomanda intreruperea alaptarii de-a lungul tratamentului cu Pamecil, deoarece aceste urme de antibiotic in lapte pot induce sensibilitate alergica la copil. Efectele asupra capacitatii de a conduce si manevra masini: Nu s-au raportat efecte ale Pamecilului asupra abilitatii de a conduce sau manevra masini.

Reactii adverse:
Ca si in cazul altor peniciline, efectele cele mai nedorite care pot sa apara sunt in legatura cu fenomenele de hipersensibilitate la acestea. Sunt mai frecvente la indivizii cu antecedente de hipersensibilitate la peniciline, precum si la cei cu astm, febra fanului sau urticarie. Alte reactii adverse raportate ca a fi datorate utilizarii de ampicilina, pot fi: Aparat gastrointestinal: glosita, stomatita, greata, voma, enterocolita, colita pseudomembranoasa, diaree. Sistemul hematopoietic: Anemie, trombocitopenie, purpura trombocitopenica, eozinofilie, leucopenie, agranulocitoza, s-au inregistrat in unele cazuri de folosire a penicilinelor. Aceste reactii sunt in mod obisnuit reversibile si se considera ca se datoreaza altor fenomene de hipersensibilitate. Ficat: S-a constatat o crestere moderata a transaminazei oxaloacetica (GOT), dar semnificatia acestui fenomen nu s-a putut explica. S-au mai raportat cazuri izolate de colestaza, icter in asociatie cu sindromul Stevens-Johnson. Sistemul imunologic: Eruptii urticariene, eritromatoase, macro-papuloase si usor pruriginoase au fost raportate mai frecvent. Eruptia, care nu apare din prima saptamana de terapie, acopera suprafata intregului corp, inclusiv plantele, palmele si mucoasa bucala. Ea dispare in mod obisnuit in trei pana la sapte zile. Alte manifestari de hipersensibilitate au fost: roseata pielii, prurit, eritem multiform si rareori dermatita exfoliativa. Anafilaxia este cea mai grava manifestare ce poate aparea si se asociaza de mai multe ori administrarii parenterale. Sistemul musculoscheletal: O crestere a nivelului seric al creatinin-fosfo-kinazei s-a inregistrat in cazul administrarii intramusculare. in caz de alta cale de administrare, aceasta nu s-a constatat. Aparat renal: Clearance-ul la creatinina poate fi scazut. S-au raportat si cazuri de nefrite interstitiale datorate tot fenomenelor de hipersensibilitate.

Compozitie:
Flacoane continand fiecare echivalentul a 250 mg, 500 mg sau 1 g ampicilina, sub forma de praf steril de ampicilina sodica.

Administrare:
Pentru administrarea intramusculara: se prepara solutia injectabila, folosind 1,0 ml, 1,8 ml si respectiv 3,5 ml de apa distilata la fiolele de 250 mg, 500 mg, 1 000 mg; se agita bine. Pentru administrarea intravenoasa: se prepara solutia injectabila astfel: 5 ml apa la fiolele de 250 mg si 500 mg si 7,5 mg apa la fiola de 1 000 mg; se agita bine prin scuturarea fiolei. Solutia se injecteaza lent (in decursul a 3-4 minute). Pamecil poate fi adaugata in solutiile de perfuzie, daca acestea sunt compatibile. Se poate adauga, de asemenea, in tubul de perfuzie intr-un interval de timp de 3-4 minute.