O sarcina care depaseste durata normala de 42 de saptamani, este considerata o nastere intarziata sau o nastere prelungita.
Marea majoritate a femeilor, nasc cand se afla intre saptamana 38 si 42 de sarcina, iar un procent de 7% nasc dupa implinirea celor 42 de saptamani.
In general, nasterea prelungita apare din cauza calcularii gresite a datei de conceptie si de asemenea, poate aparea la femeile care au mai avut nasteri dupa termen.
Nasterea dupa termen este asociata cu o durata mai mare a travalului si o nasterea asistata care presupune folosirea forcepsului sau a altor instrumente.
Alte riscuri ale nasterii dupa termen, sunt necesitatea efectuarii unei nasteri prin cezariana, riscul de infectie si hemoragia post-natala.
Spre sfarsitul sarcinii, placenta, care asigura bebelusului nutrienti si oxigen, incepe sa imbatraneasca si isi pierde din eficienta. Volumul lichidului amniotic poate scadea iar bebelusul poate chiar pierde in greutate.
In cazul nasterii dupa termen, la bebelus poate aparea hipoglicemia si poate fi necesara chiar aspirarea meconiului (scaun format in cursul vietii fetale si eliminat in primele ore dupa nastere).
In diagnosticarea unei sarcini intarziate, este foarte importanta stabilirea cat mai exacta a datei conceptiei.
De asemenea, trebuie monitorizate marimea uterului, data la care a fost auzita prima bataie a inimii bebelusului si data la care mama a simtit pentru prima data bebelusul miscand.
Coordonarea nasterii intarziate
Scopul coordonarii unei nasteri intarziate este prevenirea complicatiilor si nasterea unui copil sanatos.
Modalitatea de coordonare a nasterii intarziate va fi stabilita de medic si va avea in vedere:
Testarea mamei si al bebelusului este realizata frecvent in cazurile de nastere intarziata pentru a detecta existenta unor probleme.
Daca testele releva ca siguranta bebelusului este pusa in pericol daca mai sta in pantec, se va induce travaliul.
Schimbarile starii de sanatate a bebeluslui pot determina grabirea nasterii prin efectuarea unei operatii de cezariana.