Vestea sarcinii si gandul ca va fi tatic l-au extaziat pe partenerul tau. Deja isi imagineaza cum il invata pe baietel sa joace fotbal sau cum o va rasfata pe "fetita lu' tata". Insa nici prin gand nu ii trece ca dupa ce se va naste bebelusul, va fi cuprins de un amalgam de emotii si sentimente noi, in postura de nou tatic.
Va fi confuz
Daca exista ceva care sa diferentieze perioada de proaspat tatic de statutul de tatic de mai tarziu, aceea e confuzia sau deruta pe care o va resimti in primele luni de la nasterea bebelusului.
Se va confrunta cu sentimente contradictorii, deoarece pe de-o parte va fi cuprins de sentimente de mandrie, virilitate, putere si barbatie ca a conceput un bebe frumos, sanatos si puternic, iar pe de alta parte se va simti neajutorat, slab si sensibil in fata nevoilor confuze ale celui mic. Va pendula frecvent intre a fi barbat si un simplu copil neajutorat in fata unei probleme dificile.
Va descoperi un nou mod de a iubi
Stie sa isi iubeasca mama, sotia, prietenii, rudele, insa niciun tip de dragoste nu se compara cu cea fata de propriul copil. Asadar, proaspatul tatic va fi pus in fata unei noi experiente: iubirea pentru propriul copil, care va fi coplesitoare si impresionanta. Nu exista acea conexiune unica numai intre mama si bebelus, si taticul are parte de acea relatie speciala cu el.
Va avea sentimente ambivalente
Nu ar fi neobisnuit ca taticul sa constate, intr-o zi, atunci cand se uita la copilul lui ca pasiunea intensa pe care a simtit-o doar cu o zi in urma a fost brusc inlocuita cu o senzatie de amorteala, de gol. Se va simti rusinat si vinovat pentru aceste trairi, considerand ca nu este un tata bun.
Trebuie insa ca fiecare tatic sa stie ca ambivalenta este fireasca atunci cand esti te afli in aceasta postura noua si ca nu inseamna ca are vreo problema. In plus, aceasta stare va mai fi experimentata si cu alte ocazii in multii ani in care va creste copilul. Asa ca ar fi bine sa se obisnuiasca!
Ar putea intra in depresie
Nu numai mamicile fac depresie postnatala sau postartum, ci si taticii pot fi "contaminati" de starea "blue" pe care multe femei o experimenteaza dupa nastere. Spre deosebire de acestea, la barbati nu are o cauza hormonala, ci mai degraba apare din cauza faptului ca se vede pus fata in fata cu o realitate pe care doar si-o imagina si care il copleseste: schimbat scutece, probleme de sanatate, plansete, nopti pierdute, stresul de la munca si grija de acasa, atentia care e magnetizata numai de bebelus, simtindu-se usor neglijat etc.
Ii va fi frica
Primele luni ca tatic sunt pline de temeri care nu fac de obicei parte din tabloul specific al unui barbat demn si neinfricat. Ii va fi teama de faptul ca nu este sau ca nu va fi un tata bun care sa satisfaca nevoile si asteptarile familiei, precum si sa o protejeze suficient. Alte tipuri de temeri se refera la ingrijirea bebelusului si la starea lui de sanatate, frica sa nu pateasca ceva, sa nu se imbolnaveasca etc. Acestea sunt normale si unele dintre ele dispar cu timpul, altele raman pentru toata viata in sufletul taticului.
Va simti schimbari in sentimentele pentru cei din jur
Si relatia cu mamica, dar si cu prietenii vor suferi schimbari. Bebelusul va deveni centrul universului lui si toate emotiile, sentimentele se vor revarsa asupra lui. Uneori, va uita si de prieteni, chiar si de grija si dragostea pentru mamica, insa trebuie sa intelegi ca e o mare mandrie pentru el sa devina tatic. Va trece cu timpul, dar este important sa pastrezi liniile de comunicare deschise si sa vorbesti cu el despre aceste sentimente.
