Nasterea copilului este un moment unic si plin de incarcatura emotionala pe care o resimti si pe perioada sarcinii. Desi incerci sa te bucuri de perioada in care esti gravida, grijile si temerile cu privire la nastere nu ezita sa te copleseasca cand iti este lumea mai draga. Teama de necunoscut este una dintre cele mai comune si fie ca nasti natural sau prin cezariana, te acapareaza o stare de neliniste. Cum ii faci fata?
Fa un jurnal al "fricii de nastere" sau scrie in jurnalul de sarcina!
Noteaza temerile tale intr-un jurnal, in ordinea in care apar ele. Vazandu-le astfel listate iti vei da mai usor care este adevarata ta frica, ce te macina cel mai mult si cum sa scapi de ele (vobind cu un prieten, cu medicul, cu partenerul etc.). In plus, scrisul este si o forma de descarcare de stres si anxietate, ceea ce te ajuta sa fii mai linistita, relaxata sis a te bucuri mai mult de sarcina.
Incearca sa identifici provenienta temerilor cu privire la nastere!
Odata ce ai identificat fiecare temere sau grija a ta, notand-o, ia-le pe rand si incepe sa te chestionezi cu privire la ele. Rapsunde cat mai sincer la intrebari precum:
-
De unde provine aceasta teama?;
-
Ce ai in minte (sau ce faci) in momentul in care iti trece acea frica prin cap?;
-
Provine dintr-o intamplare din trecutul personal?;
-
Provine din ceea ce ai auzit la altii sau dintr-o credinta personala?
Daca iti este greu sa raspunzi la aceste intrebari si nu reusesti sa gasesti provenienta lor, apeleaza la ajutor din partea unui psiholog. Daca grijile si temerile te coplesesc simti ca iti invadeaza viata si nu le poti face fata singur apeleaza la ajutor specializat.
Apeleaza la fraze motivationale (mantre)!
Se spune ca ce gandesti, aia dobandesti sau atragi in viata ta! Asa ca nu mai sta pe ganduri si creeaza-ti propria mantra pe care sa o ai mereu in minte si sa ti-o repeti zilnic sau de fiecare data cand simti ca te coplesesc grijile. Iata cateva exemple:
-
"Sunt o persoana puternica. Sunt capabila sa fac fata nasterii, chiar daca este greu"
-
"Pot sa fac asta! Sunt o femeie puternice"
-
"Nu imi este frica de nastere! Voi face fata cu brio! Stiu ca pot!"
-
"Nu ma da gata pe mine nasterea! Voi face fata cu brio!"
-
"Nasterea? Un hop peste care voi trece si care ma face sa fiu o femeie puternica"
Creeaza-ti propria fraza motivationala si daca este nevoiue, noteaz-o peste tot pe unde stai - pe post-it-uri sau biletele ori agende, pentru a o vedea tot timpul.
Apeleaza la o doula!
Nu o vei gasi in centre sau spitale conventionale, dar o vei gasi cu siguranta daca intrebi pe unul sau pe altul sau daca asculti cu atentie povestile mamicilor din jurul tau. Doula este un fel de moasa, dar cu mai multe calitati si responsabilitati, printre care si aceea de a acorda sprijin sufletesc si spiritual in timpul sarcinii si nasterii, dar si dupa aceea. Ea este cea care iti poate oferi sprijin psihologic si asistenta astfel incat sa depasesti temerile de la nastere!
Fa-ti un plan de nastere!
De multe ori, fricile provin din necunoscut si imprevizibil (asa cum este momentul nasterii). Insa nu lasa travaliul sa te ia pe nepregatite. Pe masura ce te apropii de data estinativa a nasterii pune-ti la punct toate activitateile si lucrurile pentru a mai ameliora din stresul care te va acapara atunci. Fa-ti bagajul de maternitate, lasa-ti lucrurile in ordine acasa, vorbeste cu medicul etc.
Multe mamici care au trecut prin planuirea nasterii le sfatuiesc pe mamici sa fie totusi realiste si sa nu se astepte sa si respecte planul in totalitate. Insa nu este rau sa ai un plan, nu stii niciodata cand ai nevoie de el.
Cum au depasit mamicile din comunitatea Copilul.ro frica fata de momentul nasterii?
Gabitzza: La mine teama de nasterea a fost foarte foarte mare, cel mai tare ma speria faptul ca nu stiam exact ce urmeaza sa se intample, ce si cum voi simti, si mai ales faptul ca nu aveam eu controlul. In mare stiam cum va decurge cezariana, insa auzeam tot soiul de povestiri care mai de care, imi era teama ca nu cumva anestezia sa nu prinda, sau bebe sa nu fie bine sau sa nu sufar eu un atac de panica si sa imi pierd cunostinta pe masa de operatii.
Ankag: Aveam o adevarata fobie in ce priveste nasterea, nici nu vroiam sa fac copii. Dar pe masura ce m-am mai maturizat am ajuns sa imi doresc un bebe asa ca am acceptat ca va trebui si sa nasc. Am fost apoi la cursuri Lamaze care m-au ajutat foarte mult... s-a produs o adevarata schimbare in interiorul meu. Dintr-o mare frica, am vazut nasterea ca o experienta deosebita pentru o femeie, poate cea mai intensa experienta pe care o putem trai vreodata...
Aveam si eu temeri inainte sa vina marele moment, ma intrebam daca vor functiona tehnicile invatate, cat de mult va dura, cat de tare va durea, cum o sa ma descurc... foarte tare mi-era teama sa nu imi pierd controlul. Ca sa trag si o concluzie, mi-am depasit frica de nastere facand din nastere un fel de provocare pentru care m-am pregatit si la care mi-am dorit sa ma descurc cat mai bine, sa ma bucur de nasterea copilului meu, si sa ma las sa simt toate trairile care apar in momentele respective.
Denyy10: Frica de nastere...toti am trecut prin asta. Da mi-a fost teama pentru ca nu stiam exact ce se va intampla, cand m-au adus in sala de nastere tremuram, efectiv. Dar imediat dupa anestezie teama mea a inceput sa se diminueze, asistentele si medici vorbeau cu mine si efectiv am uitat de frica...Am inceput sa ma relaxez...ma gandeam ca imediat imi voi vedea fetita, ma intrebam cum va arata, cu cine va semana, cand mi-am vazut minunea aveam o stare de nerabdare...daca as fi putut as fi sarit dupa masa de operatie, de abia asteptam sa fim amandoua in salon sa o pot alinta,sa nu ma mai satur privind-o...
