Nou-nascutul sanatos
Imediat dupa nastere, caile respiratorii superioare ale copilului sunt curatate de medic de mucozitati si resturile de lichid amniotic, cu ajutorul unei sonde speciale.
Odata cu primul tipat, incep sa functioneze caile respiratorii si alveolele, care nu au avut niciun rol in perioada intrauterina. Dupa acest moment, cordonul ombilical nu mai are niciun rol si trebuie taiat.
Ulterior se realizeaza un examen clinic rapid in care medicul verifica daca exista malformatii vizibile, asculta inima si plamanii, testeaza reflexele importante si stabileste scorul apgar.
Nou-nascutul se masoara si se cantareste.
Greutatea normala a unui copil la nastere este cuprinsa intre 2800g si 4000g (media fetelor este de 3300g, iar a baietilor de 3400g).
Nou-nascutii sanatosi au lungimea cuprinsa intre 48 cm si 54 cm (media lungimii fetelor este de 50 cm, iar a baietilor de 51 cm). Sigur, acest lucru nu inseamna ca daca bebelusii nu se inscriu in aceste medii nu sunt dezvoltati normal, greutatea si lungimea lor fiind determinate de constitutia parintilor.
Prematurul
Cand copilul se naste inainte de a 37-a saptamana de sarcina, este prematur. Greutatea este de aproximativ 2500g. Cu cat greutatea este mai mica, cu atat cresc dificultatile pe care le intampina.
De cele mai multe ori, functiile afectate sunt: digestia, respiratia, apararea impotriva infectiilor si reglarea temperaturii corpului.
In functie de greutate, sugarii se impart astfel:
• Greutatea cuprinsa intre 1500 g - 2500 g sau cu nastere dupa a 30-a saptamana de sarcina.
90% dintre acesti copii reusesc sa supravietuiasca si sa se dezvolte normal datorita marilor progrese realizate de medicina nou-nascutului (perinatologie - cuprinsa intre intervalul de timp de la sfarsitul celei de-a 28-a saptamana de sarcina si a 7-a zi de viata).
• Greutatea cuprinsa intre 1000 g - 1500 g sau cu nastere din a 27-a pana in a 30-a saptamana de sarcina.
Statisticile arata ca supravietuiesc 70 - 90% dintre acesti copii, pe cand in urma cu 15 ani puteau fi salvati doar 30 din 100 de indivizi, la 10-15% dintre cei salvati aparand ulterior probleme de ordin neurologic.
• Greutatea sub 1000 g sau mai putin de 27 saptamani de sarcina.
Copiii din aceasta grupa reusesc sa se mentina in viata numai in proportie de 40 - 50%, in special cei cu greutate cuprinsa intre 800 - 1000 g, insa 20% din cei care supravietuiesc au tulburari de dezvoltare psihice si corporale. Cei cu greutatea sub 750 g prezinta riscul unor leziuni neurologice grave si au mici sanse de supravietuire.
Semnele imaturitatii corporale sunt vizibile inca de la nastere:
• corpul are lungimea de 47 cm sau chiar mai mica, dar capul este neobisnuit de mare (trebuie avut in vedere faptul ca la copilul nou-nascut raportul cap - trunchi este de 1/3);
• pielea rosie, zbarcita se datoreaza nematuratiei tesutului de sub piele;
• din cauza neformarii cartilajelor, unghiile sunt subtiri si nu ajung la varfuri, cutele pielii talpilor sunt slab pronuntate, iar pavilioanele urechilor sunt moi;
• in cazul fetelor, labiile mici nu sunt acoperite de cele mari;
• la baieti sacul scrotal este mic, testiculele nefiind coborate si nu pot fi pipaite in scrot, ci in abdomen sau pe canal.
Din cauza riscurilor mari pe care le prezinta, copiii prematuri (in special cei de gradul II si III) sunt tinuti in incubator - un fel de uter exterior, prin care se incearca inlocuirea acestuia pentru o dezvoltare cat mai apropiata a fatului de cea din uterul mamei.
Nevoile organice ale organismului imaturizat al prematurului pot fi asigurate cu mijloacele tehnice. Rolul mamei ramane foarte important, ea trebuind sa viziteze zilnic copilul, sa-l alapteze (daca a reusit sa-si pastreze laptele prin mulgere sau pompe speciale) si sa-l ingrijeasca, respectand, desigur, normele de igiena impuse de fragilitatea copilului.
In cazul in care copilul ajunge la greutatea de 1800 g, poate sa respire fara probleme si are o temperatura constanta, el poate fi scos din incubator, iar la 2500 - 3000 g, daca este sanatos, poate fi lasat acasa.
Dismaturul
Copiii care, desi sunt nascuti la termen, cantaresc mai putin de 2000 g se numesc dismaturi sau hipotrofici. Dismaturitatea poate fi determinata de: infectii, hipertensiune arteriala, consum de alcool si fumat, o slaba functionarea a placentei din cauza unei toxemii gravidice a mamei etc.
Dupa cum se poate observa, cauzele sunt numeroase, dar nu o putem determina cu precizie pe cea care a produs disfunctionalitatea. La acesti copii mortalitatea perinatala este mai des intalnita decat la cei normali, dismaturii avand deseori hipoglicemii sau hipocalcemii (scaderea brusca a glucozei si calciului in sange).
Dezvoltarea sistemului nervos central este normala, aceasta fiind in legatura cu varsta gestatiei si nu cu greutatea corporala.
Nu necesita ingrijiri speciale, ci doar mai multa hrana (mese mai consistente si mai dese).
Postmaturul
Postmaturul este nou-nascutul a carui perioada de gestatie depaseste termenul normal de 280 de zile cu mai mult de 7 zile, cauza nefiind insa cunoscuta.
Aspectul nou-nascutului din punct de vedere clinic este asemanator cu al unui copil nascut la termen in varsta de 1 pana la 3 saptamani. Parul fin care, in mod normal, acopera corpul copilul nou-nascut lipseste la bebelusul postmatur.
El are o piele alba si parul capului este abundent. Postmaturitatea pune in pericol viata bebelusului, in cazul in care termenul este depasit cu trei saptamani mortalitatea crescand de trei ori. Mai periculoasa decat aceasta este declansarea travaliului inainte de inmuierea si dilatarea colului uterin.
