Copiii trec prin numeroase etape de dezvoltare si, in timp ce la unele capitole fac progrese care ii uimesc pe parinti, in ceea ce priveste alte aspecte, micutii pot avansa mai greu. Acest lucru este firesc pana la un punct, insa atunci cand apar motive de ingrijorare, este important ca parintii sa apeleze la ajutor specializat pentru a primi raspunsurile pe care le cauta.
Limbajul este o componenta importanta a dezvoltarii cognitive a copiilor, iar acest proces de dezvoltare incepe in jurul varstei de un an. Sunt copii care incep sa vorbeasca dintr-o data si o fac corect si coerent si alti copii care abia spun cateva cuvinte pana la varsta de 3 ani, nu fac propozitii, pronunta gresit, iar parintii incep sa isi puna intrebari.
In primul rand, fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare, iar adultii nu ar trebui sa compare felul in care evolueaza micutul lor cu felul in care se dezvolta alt copil, nici din punct de vedere fizic, nici din punct de vedere psihologic. Toti copiii sunt diferiti, au nevoi si capacitati diferite si trebuie tratati ca atare. Insa daca va faceti griji cu privire la faptul ca micutul vorstru nu vorbeste sau pronunta cu dificultate cuvintele, desi a trecut de primii ani de gradinita, puteti oricand apela la un logoped, care va va da raspunsurile si, eventual, ajutorul pe care il cautati.
Ce rol are un logoped
Lodopedul este un specialist care se ocupa cu investigarea, prevenirea, evaluarea si interventia in urmatoarele situatii:
- tulburari de limbaj si comunicare - vorbire, voce, limbaj oral si scris.
- auz si functii orale asociate - respiratie, mestecat si inghitire.
Functia unui logoped poate fi, pe alocuri, asemanatoare cu a psihologului, doar ca primul trateaza specific problemele ce tin de limbaj si comunicare verbala in special.
Cele mai frecvente probleme care necesita interventia unui logoped sunt:
- dislalie (pronuntie deficitara)
- balbaiala
- disfonie (tulburarile de voce si de ton)
- disgrafie si agrafie (tulburare care afecteaza scrisul)
- disartrie (dificultate de vorbire din cauza muschilor faciali slabiti)
- diglosie (copilul invata doua limbi in paralel si face confuzie intre ele)
- disfazie si afazie (dificultatea creierului de a percepe cuvintele)
- hiperlexie (dezvoltarea timpurie a capacitatii de a citi)
- dislexie
- agramatism
- tulburari de limbaj
In plus, logopedul se ocupa si de probleme ce tin de utilizarea limbajului non-verbal, cum ar fi hipermimia, adica alterarea expresiilor faciale care insotesc vorbirea, si dismimia, adica incoerenta gesturilor, la un moment dat. El poate interveni si atunci cand exista probleme de intonatie, de voce, prea joasa sau prea inalta etc.
Multi parinti se grabesc sa apeleze la un logoped inca de cand copilul este mic, pe principiul „mai bine sa previi decat sa tratezi”. Prin urmare, daca micutul nu pronunta anumite consoane (r, s) sau daca vorbeste peltic, parintii apeleaza la ajutorul specialistului pentru a corecta defectele de vorbire.
Nu este un lucru rau, desi multe aspecte ce tin de vorbire si limbaj se regleaza de la sine, mai ales daca vorbim despre copii mici, in cazul carora este mai usor de corectat. Chiar daca nu este nevoie de interventie sub forma de sedinte, logopedul ii poate indruma pe parinti, ii poate invata cum sa corecteze chiar ei unele probleme de vorbire sau ii poate linisti, in cazul in care nu exista motive de ingrijorare.
FOTO: Freepik.com
