Este firesc pentru parinti sa-si doreasca tot ce e mai bun pentru copilul lor. Daca parintii au avut o copilarie in care au primit afectiune, in care au reusit sa dezvolte un atasament securizant, in care le-au fost incurajate explorarea si curiozitatea, acestia pot sa ofere aceleasi lucruri propriilor copii.
Articol semnat de psiholog Geta Hutanu
In cele mai multe cazuri insa, parintii aleg un model parental opus felului in care au fost crescuti. De exemplu, daca le-au lipsit anumite lucruri, isi promit ca, atunci cand vor avea un copil acesta nu va duce lipsa de nimic. Sau daca parintii erau violenti, isi promit ca nu isi vor bate niciodata copilul.In orice domeniu din viata noastra este importanta pastrarea unui echilibru. Orice e dus la extreme are efecte negative pe termen lung.
Care sunt efectele hiperprotectiei pe termen lung?
Hiperprotectia nu este de niciun ajutor copilului, si chiar daca intentiile sunt bune, efectul este total opus. Copilul crescut astfel nu va avea deloc incredere in propria persoana, nu va avea curaj sa exploreze mediul din jur sau sa faca ceva singur. Mereu va cauta aprobarea celorlalti, poate deveni timid si retras si poate avea dificultati de socializare. Va avea mari dificultati in a se descurca singur in cele mai simple situatii de viata. Mai tarziu va fi o persoana mereu dependenta de cineva, nu va fi capabil sa ia decizii singur, si nu-si va asuma nicio responsabilitate.
Cum pastrati echilibrul in cresterea copiilor?
Incepeti din timp, aproximativ in jurul varstei de 8 luni. Este varsta la care copilul incepe sa exploreze mediul inconjurator. Este momentul potrivit sa-i incurajati si sa-i sustineti. Bineinteles ca vor exista limite – nu veti lasa copilul sa faca lucruri care il pun in pericol – insa aceste limite se pun cu blandete, dar si cu fermitate. Este important sa retineti ca parintii anxiosi transmit copiilor toate fricile lor si descurajeaza autonomia acestora.
Pe masura ce copiii cresc, este important sa primeasca sarcini potrivite cu varsta lor. Copiii se vor simti utili, apreciati, ceea ce le va creste stima de sine si increderea in fortele proprii.
Este foarte important sa nu faceti nimic in locul copiilor din ceea ce ei ar putea face singuri. Luati-va mereu suficient timp pentru a-i lasa sa se incalte sau sa se imbrace singuri. Nu-i hraniti daca pot face singuri acest lucru, doar pentru faptul ca va grabiti sau pentru ca se murdaresc. Incurajati mereu autonomia copiilor in lucruri ce tin de igiena personala. Ganditi-va mereu la viitor, nu veti fi langa ei in orice imprejurare sa-i ajutati.
Cultivati curiozitatea copiilor
Ar fi de preferat sa nu dispuna de telefon sau tableta macar pana la varsta de 4-5 ani. In locul acestora gasiti jocuri care sa le dezvolte imaginatia, jocuri despre emotii, iesiti in aer liber de cate ori va permite timpul, cititi povesti seara. Recomandarea mea este ca atunci cand sunteti impreuna cu copiii, sa le acordati intreaga atentie. Copiii mici in special cauta foarte des cu privirile aprobarea parintilor in orice fac, este important sa fiti prezenti si sa-i incurajati.
Copiii au nevoie de reguli si limite, potrivite cu varsta lor. Este important sa fiti consecventi, sa va tineti de promisiuni atunci cand le faceti, si nu sa ramana nu indiferent de reactia copiilor. Astfel vor invata ca se pot baza pe cuvantul vostru si vor prelua si ei acest model. Copiii sunt foarte buni la a imita ce vad in jur. Sa fim atenti ce modele le oferim.
Bineinteles ca pe masura ce cresc, lucrurile se schimba. Regulile vor fi altele, dar si responsabilitatile. Cu adolescentii, acestea se vor negocia. Deja este necesar sa-i ajutatisa-si dezvolte alte abilitati. Deoarece isi doresc mai multa libertate si independenta, trebuie sa stie ca luarea anumitor decizii implica asumarea responsabilitatii si a eventualelor consecinte. Incurajati-i in planurile lor. Gasiti timp sa discutati, despre orice subiect doresc ei. Este important sa va stie alaturi, chiar daca lasa impresia ca nu mai vor sa petreceti timp impreuna. Vor avea astfel incredere sa discute cu voi cand vor trece prin prin perioade dificile sau care pot deveni un pericol.
Fiecare etapa din viata are atat parti frumoase, cat si provocari. Multi parinti reusesc sa gaseasca modalitati potrivite pentru a face fata provocarilor, mai ales atunci cand comunicarea dintre ei este foarte buna si, chiar daca au pareri diferite despre un subiect, reusesc sa gaseasca o cale de mijloc. Daca aveti insa dificultati, nu ezitati sa cereti ajutorul.
