„Nu mai lasi si tu bebelusul jos? Nu-l rasfeti prea mult? Incepe sa-l inveti sa se linisteasca singur acum, inainte de a fi prea tarziu".
Mda, acest gen de lucruri mi se spuneau cand copiii mei erau nou-nascuti. Nici macar nu aveau cateva luni. Cand erau doar niste bebelusi, abia veniti pe lume, eram intrebata de persoane necunoscute, de membrii familiei si chiar de doctori – daca nu-mi voi rasfata copiii tinandu-i tot timpul in brate, marturisteste Wendy Wisner pentru www.scarymommy.com.
Acum, privind inapoi, continua Wendy, stiu cat de absurde sunt aceste afirmatii. Baietii mei, care au acum 4 si 9 ani, trec pe langa mine val-vartej.
Acum trebuie sa ma rog de ei sa se cuibareasca in bratele mele si sa-i giugiulesc asa cum faceam in anii trecuti. In acel moment, insa, nu stiam sigur ca bebelusii mei vor ajunge in cele din urma sa fie complet independenti, deci critica m-a atins, cu siguranta.
Ideea e ca, tinandu-mi bebelusii in brate aproape 24 de ore pe zi, nu a fost chiar o alegere. A fost o necesitate. Daca ii lasam jos, plangeau in hohote.
Poate ca as fi putut sa-i las sa faca asta si poate ca ar fi invatat sa se calmeze cumva, dar fiecare instinct din corpul meu imi spunea ca daca bebelusul meu plange, trebuie sa-l iau in brate. Si am dat curs acelor instincte, in ciuda faptului ca uneori eram judecata de cei din jur sau primeam priviri incruntate.
Se pare ca instinctele mele erau absolut corecte. Bebelusii trebuie sa fie tinuti in brate ori de cate ori sunt agitati - si nu doar pentru ca sunt dragalasi si parul lor miroase precum Raiul. Se pare ca exista o multime de cercetari care sustin afirmatia ca literalmente nu poti sa rasfeti un bebelus. De fapt, tinerea copiilor in brate este vitala pentru sanatatea si dezvoltarea lor.
Un studiu, aparut recent in revista „Pediatrics”, a analizat efectele contactului piele pe piele asupra sugarilor prematuri. A fost un studiu cu bataie lunga, pentru ca a urmarit nu doar efectele imediate ale mentinerii prematurilor langa pielea mamei in primele saptamani, ci si modul in care aceasta tehnica i-a influentat pe copii in urmatorii 20 de ani.
Prematurii care au experimentat contactul piele la piele au avut un IQ mai mare, zone semnificativ mai mari de materia cenusie in creier si chiar au castigat salarii mai mari la locurile lor de munca, decat cei care nu au experimentat ingrijirea piele pe piele. Grupul celor care au experimentat metoda skin-to-skin a aratat, de asemenea, o tendinta mai mica spre hiperactivitate si agresivitate la scoala. De asemenea au avut mai putine absente la scoala.
Desigur, acest studiu a analizat in mod special copiii prematuri, care sunt in mod special vulnerabili si au nevoie de dragoste si ingrijire. Dar studiile privind copiii nascuti la termen au avut rezultate similare.
Studiul „Cochrane Pregnancy and Childbirth Group’s Trials Register” din 2012 a aratat ca bebelusii nascuti la termen, care au avut parte de ingrijire piele pe piele in primele zile de la nastere, au avut o mai buna stabilitate cardio-respiratorie, o medie mai mare in ceea ce priveste alaptarea si au plans mai putin.
Si nu este vorba doar de acele momente imediat de dupa nastere. Simplul fapt de a tine copilul in brate are efecte pozitive semnificative multe saptamani dupa nastere.
Un studiu mai vechi, dar la fel de relevant, din revista „Pediatrics”, arata ca imbratisarea bebelusilor are un impact enorm asupra sentimentului lor de multumire si chiar asupra abilitatii lor de a se hrani frecvent.
Nu doar atat, purtarea bebelusului o parte semnificativa a zilei ii reduce acestuia senzatia de nervozitate si simptomele specifice colicilor, care ating apogeul in jurul varstei de 6 saptamani.
Vrei si mai multe dovezi? Conform unui studiu privind reactia corpului, s-a descoperit ca tinerea bebelusul in brate, in timpul unor proceduri medicale dureroase, cum ar fi vaccinarile, reduce semnificativ experienta copilului in legatura cu durerea. Metoda piele pe piele are, de asemenea, efecte substantiale asupra capacitatii unui copil de a suge bine la sanul mamei. Apoi, indiferent de metoda de hranire, tinerea bebelusilor in brate contribuie la crearea legaturii parinte-copil si formneaza atasamente adanci si durabile.
Intr-un articol publicat in „Newborn and Infant Nursing Reviews”, de Raylene Phillips, medic si consultant in lactatie, el explica faptul ca creierul unui nou-nascut se afla intr-o perioada critica de dezvoltare in primele cateva luni si nu este de fapt complet format, asa ca tipul de ingrijire a nou-nascutilor este esential in ceea ce priveste dezvoltarea optima a creierului.
"Amigdala cerebrala se afla intr-o perioada critica de maturizare in primele 2 luni de la nastere", scrie dr. Phillips. Amigdala cerebrala se afla adanc in centrul creierului si face parte din sistemul limbic, care este implicat in invatarea emotionala, modularea memoriei si activarea sistemului nervos simpatic. Contactul piele pe piele activeaza amigdala pe calea prefronto-orbitala si contribuie astfel la maturarea acestei structuri vitale a creierului".
Uau! Sunt o multime de studii, nu-i asa? Si as putea continua, pentru ca se pare ca exista, in esenta, o comoara in datele stiintifice, pentru a dovedi ca in nici intr-un mod nu poti sa rasfeti un bebelus. Zero. Nimic.
De fapt, aproape toate cercetarile indica faptul ca daca nu tii copilul suficient timp in brate, ar putea aparea efecte negative in ceea ce priveste sanatatea si dezvoltarea lui.
Aproape ca imi doresc sa ma intorc in timp si sa prezint toate aceste date celor care m-au criticat ca mi-am tinut bebelusii in brate. Dar va spun cu toata sinceritatea ca sunt destul de sigura ca am fost la fel ca majoritatea proaspetelor mamici - prea epuizata fizic si psihic pentru a ma certa sau pentru a face cercetari.
Din fericire, majoritatea mamelor au instincte destul de puternice si nu au nevoie de cercetari care sa le spune ca bebelusul lor apartine bratelor lor si ca ideea de rasfat la un bebelus este o mare minciuna.
Dar daca ai nevoie de dovezi stiintifice, crede-ma pe cuvant ca le vei gasi – si mereu apar unele noi.
