De multe ori, parintii ajunga sa tipe la copii sau sa recurga la amenintari din cauza lipsei de timp, alteori din cauza oboselii de la sfarsitul zilei, alteori din cauza faptului ca adesea ne este greu sa-i facem pe copii sa fie autonomi si responsabili.
Fie din acest motiv, fie din acel motiv, adevarul este ca, mai des decat am vrea sa recunoastem, tipam la copii atunci cand comunicam cu ei.
Stim insa ca atunci cand ii amenintam pe copii le dam o lectie teribila. Disciplina pozitiva vorbeste despre consecintele amenintarii copiilor si despre ceea ce putem face pentru a evita acest lucru.
Daca nu iei cina, nu te vei putea uita la televizor", "daca nu-ti faci temele, nu vei putea iesi sa te joci in parc", "daca continui sa te comporti asa, ii voi spune invatatorului tau". Folosesti si tu aceste amenintari in viata de zi cu zi cu copiii tai?
Suntem atat de integrati in anumite lucruri in copilarie incat chiar si aceste tipuri de amenintari ni se par normale, comune, de folosit in fiecare zi. Va imaginati daca le-am spune partenerului nostru? Ar fi chiar un motiv de despartire! Disciplina pozitiva ne invita sa punem accentul pe noi insine si sa reflectam asupra modului in care dorim sa ne raportam la copiii nostri.
Nu, nu trebuie sa fim parinti perfecti, cu totii facem greseli, dar amenintarile si tipetele nu pot fi o dinamica obisnuita, deoarece copiii nostri, ca orice alta persoana din lume, merita respect. Dar, pe langa faptul ca comitem aceasta mare greseala cu ei, le transmitem un mesaj gresit
Lectia teribila pe care le-o predam copiilor nostri prin amenintari
Atunci cand mama sau tatal isi ameninta copilul il invata sa ameninte. Atunci cand tipam la ei, pentru ca credem ca avem dreptul sa o facem, pentru ca nu se "poarta bine", ceea ce facem este sa-i invatam sa tipe, sa rezolve situatiile prin acest mod, pentru ca ei sa vada ca doar prin puterea unora si supunerea altora se obtin lucruri.
Reflectia este necesara in viata noastra, asa ca trebuie sa ne oprim sa ne gandim ca poate avem o problema si nu avem instrumentele necesare pentru a o rezolva. De aceea, trebuie sa cautam informatii care sa ne umple de emotie si sa ne faca sa ne gandim daca asa vrem sa ne ghidam copiii pe drumul lor, in fiecare dintre etapele pe care, ca si copii, le au de trait pe deplin si cu maxima fericire.
