Copiii s-au transformat in simpli spectatori ai lumii pe care ar trebui sa o cunoasca si in care evolutia tehnologica ii face de cele mai multe ori spectatori ai jocului.
Impulsul atat de instinctiv si necesar de a se juca este prejudiciat de numarul mare de jucarii care functioneaza doar apasand un buton.
Copilul observa cum jucaria se misca, vorbeste sau face zgomot, dar nu se joaca, efectiv. Nu interactioneaza cu materialul, nu construieste si nu isi imagineaza povesti, ceea ce l-ar ajuta sa se dezvolte si sa reactioneze la o multime de stimuli.
Tocmai de aceea este necesar sa reinstauram jocul liber si nestructurat, de preferat in natura, pentru a iesi din acest cerc vicios din care rezulta copii din ce in ce mai putin creativi si dezinvolti.
Copiii trebuie sa aiba ocazia sa invete despre lume direct din mijlocul ei, sa observe, sa interactioneze cu ea, sa o simta cu mainile si cu intrebul corp. Nu exista si nici nu va exista niciun material, niciun dispozitiv electronic sau program informatic care sa le ofere copiilor varietatea de stimuli pe care o ofera natura.
Copiii se joaca instinctiv, iar impulsul de a se juca raspunde unei nevoi biologice si sociale. Prin joc copilul invata sa interactioneze cu mediul inconjurator, sa puna in ordine cele ce se intampla peste zi si sa dezvolte abilitati noi.
In paralel, insa, copiii au un instinct al naturii (biofilie): o atractie innascuta catre mediul natural. Prin intermediul jocurilor cei mici isi satisfac nevoia de a cunoaste natura mai indeaproape si de a intra in contact cu ea. Natura este cel mai bun loc de joaca nu doar pentru varietatea de elemente si stimuli care sunt suportul perfect pentru jocul liber, ci si pentru ca satisface nevoia de natural pe care o au toti copiii.
Natura ofera o varietate de culori si de "jucarii" care incanta orice copil. Verdele, maroul, florile, fluturasii, pasarelele vor fascina orice copil, spre deosebire de jucariile care raman mereu aceleasi si de care la un moment dat se plictisesc.
In natura totul este lent, firesc. O planta nu poate fi grabita sa creasca, zborul unei pasari nu poate fi dat pe repede inainte. Natura ofera acel firesc de care au nevoie copiii intr-o lume mereu grabita pentru ca nici ei nu cresc de la o zi la alta.
Natura ofera, dincolo de orice, linistea aceea care face sa rasune urechile, spre deosebire de zgimotul jucariilor de ultima generatie. Natura ajuta simturile sa se ascuta, inveti sa auzi cantecul pasarilor, zumzetul albinelor, in timp ce zgomotul artificial al jucariilor si gadgeturilor face corpul sa simta nevoia de a se proteja.
Natura ofera frumusete, ocazii de a te minuna si stimulare a simturilor, dar nu suprastimulare.
Daca iti dai timp sa observi un copil in natura vei vedea ca se intampla ceva aproape magic: el incepe sa exploreze, sa isi imagineze. Va transforma betele in sabii, tufisurile umbroase in casute; apoi, dintr-o data casuta se transforma intr-un magazin, frunzele in bani, pietricelele in prajituri, pamantul si apa in cafea, sau in ingrediente pentru prajituri.
Natura ofera experiente senzoriale de care au beneficiat de-a lungul timpului toti copiii din lume. Pentru ca nu este copil care sa nu se fi jucat cu nisipul de pe plaja, care sa nu fi facut ciocolata din pamant amestecat cu apa sau o salata din iarba si frunze pe care sa le serveasca prietenilor sau papusilor care ii insotesc in aceasta experienta minunata care este jocul in natura. De asemenea, nu este copil care sa nu se catere in copaci, cu toata opozitia parintilor sau a bunicilor, pentru ca pentru ei este o provocare de a-si testa abilitatile motrice, dar si un risc pe care simt nevoia sa si-l asume.
In concluzie, este foarte important sa lasi copilul sa se joace in natura pentru ca nicio jucarie si niciun gadget nu ii va satisface mai bine nevoile si dorintele interioare.
