Familiile numeroase au un farmec aparte. Casa este plina mereu de rasetele si de bucuria copiilor, insa la fel de adevarat este si ca haosul poate fi cuvantul de ordine multe zile la rand. A avea trei copii nu este usor pentru niciun parinte, iar familiile care au deja trei sau mai multi copii pot sa confirme. Nu este usor insa nici din postura de copil, mai ales atunci cand esti al doilea nascut dintre cei trei frati.
Din perspectiva copilului mijlociu, lucrurile nu sunt deloc simple. El este si frate mai mare, si frate mai mic, iar uneori parintii se concentreaza doar asupra celui mai mare si celui mai mic dintre copii, nevoile mijlociului fiind ignorate partial. In ceea ce priveste relatia cu fratii lui, copilul mijlociu are de invatat atat de la cel mare, cat si de la cel mic. Fratele cel mare este un model pentru el, ii poate arata o multime de lucruri, in timp ce fata de mezinul familiei are si el o anumita responsabilitate. In plus, faptul ca sunt trei si cresc impreuna, se iubesc, se joaca, se ajuta si invata sa imparta totul este de bun augur pentru toti trei.
Cum se manifesta sindromul copilului mijlociu
Pe langa beneficiile de a creste impreuna, exista si multe provocari in familiile cu trei copii. Una dintre ele este ca uneori, cei mici simt ca nu primesc suficienta atentie, iar cel mai vaduvit este copilul mijlociu. Daca pana in momentul venirii pe lume a mezinului, al doilea inca avea rolul de „bebelus” si era rasfatat, dupa ce se naste noul membru al familiei el isi pierde si acest statut.
Parintii se pot concentra, de multe ori, asupra copilului celui mare, care are nevoi specifice, si a celui mic, de care trebuie sa aiba grija, mijlociul ajungand sa fie ignorat, fara intentie, si sa astepte mereu sa fie observat.
De multe ori, copiii mijlocii au comportamente negative pentru a beneficia de atentia parintilor, chiar daca este vorba despre o atentie negativa. Pentru ei, aceasta este mai buna decat ignorarea. In plus, faptul ca se compara cu cel mare, care poate sa faca mai multe lucruri, nu ii face deloc bine la stima de sine.
Cum ii putem ajuta pe copiii mijlocii sa scape de acest sindrom
Copiii mijlocii au nevoie sa le intarim stima de sine, sa ii facem sa se simta iubiti, apreciati si vazuti, chiar daca uneori pare ca nu avem destul timp pentru ei. Iata cateva sugestii care ii pot ajuta pe parintii cu trei copii!
Petrece timp cu el. Atentia individuala il ajuta pe copil sa se simta iubit si in siguranta. Oragnizeaza o iesire doar cu el, dedica-i un anumit interval de timp pentru a face ceva ce el isi doreste, fara fratii lui.
Cere-i parerea. Atunci cand pare ca fratele cel mare monopolizeaza discutia, inplica-l si pe copilul mijlociu. Intreaba-l ce parere are, cum i-ar placea sa petreceti weekend-ul si tine cont de parerea lui. El va intelege ca are un rol important in familie.
Creste-i stima de sine. Lauda-l pentru reusitele lui si nu il compara niciodata cu fratele mai mare. Explica-i ca fratele mai mare poate face mai multe lucruri datorita varstei si ca nici acesta nu putea merge asa bine pe bicicleta cand era de varsta lui, de exemplu. Copiii nu inteleg de la sine aceste lucruri si au nevoie sa le explicam.
Incurajeaza-i unicitatea. Intreaba-l ce vrea sa manance, cum vrea sa se imbrace, tine cont de parerile si pasiunile lui. Daca lui ii place muzica, nu trebuie sa il trimiti la fotbal doar pentru ca fratele lui mai mare face fotbal. Du-l la cursuri de muzica si indruma-l in directia in care se pricepe.
Valideaza-i emotiile. Spune-i ca stii ca uneori ii este greu pentru ca nu va puteti ocupa de el asa cum si-ar dori si asigura-l ca veti face si pentru el lucrurile pe care le faceti pentru fratele mai mare, de exemplu. Incurajeaza-l sa iti spuna ce simte si linisteste-l atunci cand isi face griji ca nu este iubit.
Asigura-l permanent ca il iubesti. Copiii au nevoie sa stie ca sunt iubiti si apreciati. Aminteste-i mereu ca este la fel de iubit ca fratii sau, ca nu faceti diferente si aveti suficiente resurse sentimentale pentru toti trei.
FOTO: Freepik
