Fiecare comportament urat al copilului si tentativa a ta de a-l disciplina te fac sa treci, de multe ori fara sa-ti dai seama, prin cele 7 stadii emotionale ale parentingului. Cinci dintre acestea sunt aceleasi cu cele cunoscute in psihologie ca etapele doliului - negarea, furia, negocierea, depresia, vindecarea.
Trecerea prin aceste trairi, uneori contradictorii si negative, alteori confuze si pline de frustrari, dar in final pozitive si constructive, este benefica pentru sanatatea ta emotionala, de care ai nevoie sa fie mereu in stare optima pentru a-ti creste corespunzator copilul.
Soc si negare
Comportamentele negative repetate ale copilului tau te pun in fata unor trairi emotionale intense. Primele dintre aceste: socul si negarea. Ti se intampla atat de frecvent sa ii repeti copilului ce trebuie sa faca si sa nu obtii nicio reactie din partea lui, incat nici ramai socata in fata sfidarii lui. Acest stadiu nu este constientizat de foarte multi parinti, intrucat dureaza prea putin si este "eclipsat" de cele mai multe ori de furie, care se instaleaza cu rapiditate.
Durere si vinovatie
Copilul tau s-a purtat urat, iar in ciuda numeroaselor eforturi de a-i explica bunele maniere si modul cum trebuie sa se poarte in diverse contexte, incepi sa realizezi ca poate tu esti cea vinovata pentru lipsa rezultatelor in efortul de disciplinare a copilului. Este momentul in care patrunzi in al doilea stadiu al parentingului, in care sentimentele de vinovatie incep sa iasa la suprafata.
Constati neputincioasa ca nu ai gasit inca metoda portivita de abordare a acestor probleme disciplinare si un limbaj coerent prin care sa te faci auzita si inteleasa in fata copilului. Neputinta incepe sa dea nastere la framantari si frustrari, care tind sa te macine pe interior. Insa nu dureaza mult, pentru ca intri rapid in urmatoarea etapa de parenting, cea mai "auzita" dintre toate.
Furie si santaj
Angoasa de a nu sti la ce trucuri sa apelezi sau ce metode sa mai folosesti pentru a convinge copilul sa te asculte nu te va face sa gasesti mai repede o solutie pentru rezvolvarea problemelor disciplinare. Dimpotriva, are tendinta de a da nastere furiei si frustrarilor, care se concretizeaza prin tipete, scandaluri si pedepse nemeritate aplicate copilului.
In momentul in care conflictul dintre tine si copil escaladeaza la si simti ca nu mai rezisti in fata sfidarii si a urletelor lui, te dai batuta si incepi sa negociezi cu el... sau macar incerci. Te gandesti cam ce l-ar face sa renunte la tipete si scandaluri si sa se poarte frumos, macar pentru o vreme, dar deciziile luate in conditii de stres nu sunt intotdeauna cele mai constructive - o jucarie noua, o inghetata, mai mult timp la calculator etc.
Nu se numeste negociere, ci mita, si este o masura la care apelezi in disperare de cauza si se dovedeste a fi nociva in dezvoltarea copilului.
Depresie si tristete
Ai rezolvat problema prin santaj, dar acum incepi sa ai mustrari de constiinta si sa cazi in capcana depresiei, manifestand o oarecare tristete cu privire la modul cum ai procedat. Stii ca este posibil sa fi instaurat un precedent gresit si ca mita s-ar putea sa determine copilul sa dea nastere la mai multe obraznicii, doar pentru a-si primi "recompensa" de la final.
Incepi sa te simti oarecum singura in efortul de crestere a copilului si este si momentul in care inchei ce-al de-al 4-lea stadiu a parentingului: depresia.
Gandirea pozitiva
In fata dezastrului parental de care ai dat dovada in rezolvarea problemei de comportament a copilului, reusesti totusi sa te mobilizezi si sa nutresti o geana de speranta ca "data viitoare va fi mai bine". Iti gasesti cateva resurse de energie pe care sa le canalizezi spre imbunatatirea modului in care vei rezolva acest tip de probleme in viitor. Este o etapa a renasterii din propria cenusa, asemenea pasarii Phoenix, care te ajuta sa privesti cu optimism inainte.
Consolidare
Gandirea pozitiva trebuie intotdeauna pusa in practica, pentru a da rezultatele scontate. Si, cum copilul nu-ti lasa prea multa liniste si trece constant de la o nazdravanie la alta, vine momentul in care trebuie sa o iei de la capat cu modul in care abordezi si rezolvi problemele lui disciplinare. De data aceasta, ai invatat multe lucruri din greselile anterioare si, chiar daca mai ai mici scapari, reusesti sa te descurci mai bine.
Ba chiar reusesti sa renunti si la mita cea pacatoasa, care te pusese in fata unei noi probleme in disciplinarea lui. Este momentul sa tii capul sus si sa fii mandra de tine. Este loc si de mai bine, dar cu rabdare si perseverenta, vei reusi sa cresti copilul demn de toata lauda pe care ti-l doresti.
Acceptare si speranta
O noua relatia se naste acum intre tine si copilul tau, in care gasiti un limbaj comun de comunicare, in care va cunoasteti mai bine nevoile unul altuia si chiar incepeti sa va respectati mai mult. Accepti, in cele in urma, ca sta in firea copiilor sa se poarte urat si ca depinde de tine sa le corectezi micile probleme.
Renunti, intr-un final, sa mai apelezi la tipete si pedepse inutile. Te bazezi mai mult pe eficacitatea discutiilor, intelegerii problemei si gasirii unor solutii pasnice si constructive in vederea remedierii comportamentului. Sa nu crezi ca te-ai vindecat insa complet de reactiile nefiresti si impulsive. Inca vei mai trece printr-o parte din aceste etape ale parentingului. Copilul nu va inceta niciodata sa te socheze cu ceea ce face sau spune.
Si iar o iei de la capat.., insa cu mai multa incredere si rabdare de a trece prin toate stadiile. Acum stii ca, la capatul drumului, totul va fi bine, calm, armonios. Constientizarea acestor trairi, dar mai ales intelegerea lor, te vor ajuta sa-ti disciplinezi corect copilul si sa nu cedezi in fata primelor greutati pe care le intampini.
Tu ai simtit vreodata ca ai trecut prin aceste 7 stagii ale parentingului in efortul tau de a-ti disciplina copilul? Pe care dintre acestea ai resimtit-o cel mai puternic si unde te-ai impotmolit cel mai des? Spune-ne parerile si sugestiile tale in sectiunea de comentarii de mai jos!
