Apelative precum “print” sau “printesa”, adresate copiilor inca de mici, le vor construi acestora o perceptie falsa despre realitatea inconjuratoare, iar in adolescenta sau maturitate vor dezvolta deviatii comportamentale destul de serioase si nu se vor putea adapta societatii actuale, este de parere psihologul Iuliana Fulas.
Mai mult decat atat, spune specialistul, copiii care dezvolta sindromul "printi si printese" vor crede ca lumea este un castel frumos, in care toti sunt slugi umile puse in slujba lor si vor opune rezistenta cand vor primi o sarcina din partea parintilor sau, mai tarziu ,la locul de munca, din partea sefului. Victimele acestui sindrom devin extrem de egoiste, nu vor imparti jucariile cu alti copii, nu vor spune vreodata "te rog", "multumesc" si "iarta-ma" si nu vor invata sa iubeasca sincer, crede psihologul Fulas.
"Sindromul printesei - la fete si a printului - la baieti, constituie un set de deviatii comportamentale, care de multe ori trec neobservate de parinti sau, mai rau, aceste atitudini sunt alimentate de acestia, prin repetari obsesive a acestor apelative sau cu permisivitate dusa la extrem. Din dorinta de a-i proteja si de a-i ajuta pe cei mici, atat parintii, cat si societatea contribuie la aparitia unor manifestari care le pot afecta viata de adult", declara psihologul Iuliana Fulas.
Psiholog: Sindromul se poate naste si din mesajele subliminale ale povestilor aparent inocente din copilarie
De cele mai multe ori, considera specialistul in psihologia copilului, aceste clisee sunt preluate din cartile de povesti, desenele animate cu printi si printese, in care se subliniaza idealuri ireale. De asemenea, jucariile – cum ar fi papusile Barbie si Ken - sunt construite dupa acelasi principiu, dar si multi factori de mediu, cum ar fi internetul, televizorul, smartphone-ul, etc contribuie la dezvoltarea sindromului.
"Acest sindrom este observabil incepand cu varsta de 2 ani, cand fetele sau baietii incep sa se costumeze in eroii de poveste si primesc mesaje subliminale din diverse medii ca aspectul fizic e tot ce conteaza. In perioada adolescentei, acest sindrom devine din ce in ce mai evident, deoarece multi tineri isi centreaza viata in jurul sinelui, devin narcisisti, iar fenomenul selfie a contribuit la augmentarea narcisismului lor. Acest sindrom este insotit de ridicarea pretentiilor sau cerintelor absurde, materialism sustinut, emotii extreme, auto-indulgenta sau lipsa logicii, lipsa concentrarii asupra problemelor sociale, lipsa empatiei, lipsa dorintei de a prelua vreo responsabilitate, dorinta de a reprezenta o autoritate si un simt puternic de superioritate", declara psihologul Iuliana Fulas.
Efectele puternice ale constientizarii sindromului
In momentul in care copiii sau tinerii constientizeaza ca lumea in care traiesc nu este deloc asemanatoare cu cea din povesti, traiesc adevarate drame interioare. "In perioada adolescentei, fostii copii tratati ca "printi" si "printese", constata ca societatea nu-i trateaza ca pe niste printi si printese, ba le cere chiar foarte multe, le impune reguli, iar atunci apar primele probleme: comportamente delicvente, depresii, anxietati, dezechilibre psihice etc”, spune specialistul. Parintii contribuie in mod involuntar, printr-o afectiune exagerata si dorinta de a-si proteja copiii de pericolele de orice natura, iar atunci cand tinerii ajung la momentul constientizarii sindromului, vor avea tendinta de a da vina pe acestia pentru ca au fost mintiti cu privire la mecanismele de functionare a societatii reale, continua psihologul Fulas.
Cum sa ne ferim copilul de sindromul "printi si printese"?
Psihologul Iuliana Fulas spune ca exista metode prin care ne putem preveni copiii sa dezvolte acest sindrom si sa traiasca dezamagiri pe parcurs.
“Apelativele “print” sau “printesa” ar trebui sa fie eliminate din vocabularul fiecarui parinte. Nu trebuie spuse nici macar in gluma. Inca de mici trebuie sa-i invatam ca fericirea nu consta in a primi, ci in a oferi. Fericirea lor este datoria lor, nu a parintilor sau a celor din jur, este o conditie a implinirii personale”, conchide specialistul Iuliana Fulas.
- Foto: Freepik
