Cei mai multi dintre noi am fost educati sa privim sexualitatea ca pe ceva tabu care nu se discuta in familie, iar multi dintre noi nu am "mirosit" nici urma de intimitate intre parintii nostri de fata cu noi.
Dupa cum ii zice si numele, intimitatea este o chestiune intima care se petrece intre noi, oamenii. Si multi dintre noi preferam sa ne pastram pentru noi aceasta bucurie. Cei mai multi, cand aud cuvantul "intimitate" se gandesc in mod automat la sexualitate.
Dar de fapt "Intimitatea" are un inteles larg, care contine partial si relatia fizica intr-un cuplu, dar mai ales contine si increderea, bucuria, comunicare, impartasirea bucuriei de a fi impreuna, acea relatie speciala care este iubirea dintre doi oameni.
Eu cred insa ca reversul nu este exhibitionismul fata de toata lumea. Pentru mine sa vada copiii mei ca parintii lor se iubesc, se imbratiseaza si sunt fericiti impreuna inseamna si sa le permit sa primeasca un exemplu de relatie intre doi adulti.
Poate chiar mai mult decat atat, faptul ca noi ne iubim si suntem apropiati unul de celalalt le da si lor, inconstient, sentimentul de siguranta si protectie primit in familie.
Totusi, ce se intampla dupa venirea copiilor chiar si in cuplurile care se iubesc si nu au probleme serioase?
De obicei, prioritatea principala devine copilul. La inceput e si firesc, totul este atat de nou, bebelusul este atat de mic si are atat de multa nevoie de conectare continua cu mama, iar mama are nevoie sa se adapteze si armonizeze cu bebelusul ei. Foarte firesc. Dar in timp, putem iesi din aceasta "bula" ca sa ne putem adapta intregului context in care ni se desfasoara viata. Acolo exista si partener de viata, si timpul personal cu sine, pasiunile, prietenii, familia largita.
In cazul nostru, noutatea venirii pe lume a primului nostru copil ne-a bulversat, chiar daca era dorit si asteptat cu drag. Dar modul nostru de a ne adapta noutatii a fost sa stam impreuna, sa invatam impreuna, sa ne sprijinim unul pe celalalt in acest proces de "invatare". Si tot impreuna am continuat procesul de cunoastere a noului context de viata si cand am inceput sa scoatem capetele din "bula" in care ne aflam cu proaspatul nostru bebelus.
Confortul si bucuria de a fi impreuna "la bine si la greu" ne-a ajutat sa descoperim si felul in care relatia noastra de cuplu evolueaza. Cati dintre noi nu spun cu un fel de parere de rau ca "nu mai e ca inainte"?
Ce am descoperit noi ca aduce multa pasiune in relatia noastra este curiozitatea fata de felul in care celalalt evolueaza, ce aduce el nou din cine este el. Mi-am asumat ca, asa cum nici eu nu mai sunt ca la 20 de ani, nici partenerul meu nu mai e ca la 20 de ani. Asadar, la ce imi foloseste parerea de rau ca relatia "nu mai e ca inainte"? Asadar il privesc cu curiozitate si deschidere pe partenerul meu cu care descopar impreuna bucuria cresterii si a intimitatii noastre.
Acestea sunt doar cateva din directiile pe care le discutam si impreuna cu participantele in programul pe care l-am construit impreuna cu sotul meu - Andrei - si care se numeste Scoala Vietii de Cuplu.
Va invit asadar sa reflectati si la rolul vostru de parteneri, si oricat v-ar fi de greu la inceput, dupa aparitia copiilor, sa va re-conectati pas cu pas, in asa fel incat sa va intoarceti la momentele voastre de intimitate de odinioara, cand erati doar voi doi. Nu este imposibil, va trebuie doar rabdare si intelegere reciproca!
- Articol scris de Oltea Tudose, fondator si indrumator Scoala Vietii de Cuplu
