Ce poti face si ce nu trebuie sa faci ca parinte, cand copilul tau e in fata unor examene grele: stresul si presiunea nu faciliteaza performanta, din contra – Recomandarile psihologului Salvati Copiii Romania.
Este perioada examenelor si de aici si intrebarea fireasca a parintilor referitoare la cum isi pot ajuta copiii sa depaseasca cu bine astfel de momente, care genereaza stres si anxietate. Prea mult stres poate crea dificultati de adaptare, ganduri anxioase, furie, iritabilitate, nervozitate, sentimente de singuratate si astfel poate aparea esecul.
Anxietatea, depresia si dificultatile parentale sunt principalele cauze pentru care copiii au apelat la serviciile de terapie psihologica si sprijin psiho-emotional ale Salvati Copiii Romania: astfel, in perioada ianuarie 2022 – decembrie 2023, psihologii organizatiei au tratat 678 de cazuri, cele mai multe reprezentand cazuri de anxietate – 148 si de tulburare emotionala – 128.
Pentru 60 de copii, cauza pentru care au avut nevoie de terapie a fost legata de dificultati parentale (cum este divortul), in 54 de cazuri a fost vorba despre tulburari din spectrul ADHD/ADD, in vreme ce 50 de copii au fost diagnosticati cu depresie. Au existat si sase cazuri de tentative de suicid, cinci la copii de varsta liceului si unu la un copil de varsta gimnaziului.
Anxietatea este o stare de neliniste care apare inainte, in timpul sau dupa un examen, fiind determinata de ingrijorarea copilului ca va lua o nota mica. Anxietatea este o emotie normala, pe care fiecare dintre noi o resimte din cand in cand. Mai mult decat atat, unii copii resimt senzatii fizice neplacute: dureri de cap, greata, nod in gat, tremurat al mainilor, transpiratie, musculatura tensionata, diaree sau constipatie, perioade de insomnii etc. Altii se simt neajutorati, furiosi, singuri.
Stresul si anxietatea au la baza reactii fiziologice foarte similare si se manifesta prin simptome foarte asemanatoare, astfel ca deseori sunt greu de deosebit. Ca elemente de diferentiere, stresul este o reactie pe termen scurt, care apare ca raspuns la un pericol concret, iar anxietatea este o reactie persistenta, factorul declansator fiind in general dificil sau imposibil de identificat.
Ce poti sa faci ca parinte in astfel de situatii?
Motiveaza-ti copilul, punand accentul pe efortul depus pana atunci, pe faptul ca a invatat si a acumulat cunostintele necesare. Evitati sa mentionati nota pe care doriti sa o ia.
Copiii anxiosi se gandesc la multe lucruri negative („o sa iau o nota mica”). Il poti invata pe copilul tau sa caute dovezi care contrazic aceste ganduri („la cate teste ai luat nota mica?”, „cat de probabil e sa iei o nota mica daca inveti?”) si sa gaseasca un gand mai optimist care sa il ajute cand e ingrijorat („am invatat si pot lua o nota buna”).
Invata-l pe copil modalitati simple de relaxare si miscare: sa respire adanc sau sa se gandeasca la ceva placut. Faceti impreuna o plimbare inainte de examen.
Fii prezent fizic langa copil in zilele premergatoare examenelor si in acele zile. Creati un moment placut inainte de examen, mancati impreuna ceva ce ii place mult copilului, folositi umorul.
Exprima-ti afectiunea si aprecierea in mod constant, nu doar conditionat de performante sau rezultatele obtinute si asigura-l ca vei fi alaturi de el indiferent de rezultat.
Permite-i copilului sa greseasca, sa nu stie, sa nu poata, sa fie obosit, sa nu mai poata. Cu cat asteptarile sunt mai mari de la el, cu atat stresul sau va creste.
Permite-i copilului sa se odihneasca. Pentru unii parinti acest lucru este dificil deoarece au sentimentul ca acesta pierde timpul si nu ar trebui, la cate are de facut. Intre odihna si performanta exista o relatie direct proportionala: cu cat odihna este mai buna, cu atat performanta este mai buna.
In ziua in care are de sustinut un examen: asigura-te ca este odihnit, hranit si hidratat corespunzator si ca va ajunge la scoala la timp. Asigura-te ca are la indemana toate materialele necesare pentru test (creioane, hartie etc.).
Ce nu ar trebui sa faci ca parinte?
Nu ignora indiciile emotionale si comportamentale sperand ca vor trece de la sine.
Nu crea presiune prin incurajarile deghizate si excesive de genul: „sunt convins ca o sa te descurci”, „tu esti un baiat destept, sigur o sa faci fata”, „toti copiii inteligenti reusesc, o sa reusesti si tu”,„esti cel mai bun! “. Sunt mesaje de lauda care submineaza motivatia intrinseca a copiilor. In mod obisnuit, credem ca mesajele de lauda care se refera la inteligenta copiilor determina o crestere a motivatiei lor, insa studiile de specialitate nu sustin aceste ipoteze.
Nu ii spune copilului ce sa nu faca in timpul examenului, ci mai degraba discuta cu el si ajuta-l sa-si faca un plan de rezolvare al subiectelor.
Nu ii da de inteles copilului ca poate sa evite situatia („daca nu esti pregatit acum, vei da examen anul viitor”).
Nu fi nerabdator sa rezolvati situatia, minimizand importanta momentului („dai examenul si scapi”). Avand in vedere ca acesta simte un disconfort semnificativ, asigurarea oferita de parinti nu va face decat sa ii discrediteze caci contrazice ceea ce simte copilul si diminueaza importanta examenului.
Nu compara copilul cu fratii lui sau cu alti copii („uite el a putut, tu de ce sa nu poti”).
Nu pune presiune pe copil – „trebuie sa reusesti”, „daca nu esti in primii 5 ma dezamagesti”, „esti cel mai bun, vei termina primul”).
Nu retrage afectiunea si aprecierea in momentul in care apar rezultate nesafisfacatoare si neconforme cu asteptarile tale („m-ai dezamagit cu nota X”).
Nu-l pedepsi daca rezultatul nu este conform asteptarilor tale. Acest lucru poate creste si mai mult aversiunea si nu este un facilitator al performantei, ci din contra, demotiveaza copilul pentru viitoarele examene.
Anxietatea la copii si adolescenti poate fi descrisa ca un raspuns extrem la o situatie sau eveniment pe care o/il percepe ca amenintatoare/amenintator si este disproportionat in raport cu pericolul real. Raspunsul anxios include ganduri de pericol iminent, excitatie crescuta, cum ar fi cresterea frecventei cardiace si respiratie rapida si, adesea, evitarea situatiilor sau a evenimentelor care provoaca disconfort. Copilul sau adolescentul care sufera de anxietate ajunge sa resimta o durere semnificativa si perturbare a activitatilor sale cotidiene la scoala, acasa sau in relatia cu prietenii. Este important ca parintii sa interpreteze comportamentul copilului in functie de nivelul sau de dezvoltare si in cazul copiilor mai mici sa deosebeasca simptomele de anxietate de fricile specifice varstei sau de fobii. De asemenea, parintii trebuie sa fie atenti ca manifestarile anxioase sa nu se transforme in tulburari de anxietate. O tulburare anxioasa netratata creste riscul in viitor pentru diferite probleme de sanatate mintala. De aceea, daca problema de anxietate interfereaza cu starea de bine generala sau cu abilitatile parentale este bine ca aceasta sa fie discutata cu un specialist.
Conform Eurobarometrului 530 din 2023 privind sanatatea mentala, problemele pe care le intampina familiile din Romania in accesarea serviciilor de sanatate mentala sunt legate de costurile prohibitive (53%), de lipsa de incredere in competenta specialistilor (34%), de listele lungi de asteptare (38%; in special pentru serviciile destinate copiilor), distanta mare fata de domiciliu (13%). De asemenea, respondentii din Romania considera in proportie de 92% ca utilizarea retelelor de socializare de catre copii dauneaza sanatatii lor mentale (53%, in cazul folosirii excesive si 29%, indiferent de timpul petrecut).
.JPG)
