Cele mai multe alergii apar pana la implinirea varstei de 4 ani, cand sistemul digestiv si cel imunitar al copiilor nu este pe deplin maturizat.
De fapt, acestea reprezinta tocmai reactiile imunitare menite sa protejeze organismul fragil al copiilor de factorii externi daunatori, asa cum sunt anumite substante din atmosfera sau compusi care pot fi ingerati. Asta nu inseamna ca alergenii sunt toxici, ci doar ca sistemul imunitar al celor mici ii percepe astfel.
Bebelusii pot suferi si ei din cauza alergiilor, indiferent de varsta frageda pe care o au. De regula, cei alergici pot mosteni aceasta sensibilitate de la parinti, chiar daca substantele la care reactioneaza nu sunt aceleasi.
De exemplu, daca unul dintre parinti sufera de o alergie la penicilina, bebelusul poate dezvolta o alergie la polen sau la lactoza, cert este ca predispozitia este una genetica, transmisibila din generatie in generatie.
Simptomele alergiilor la bebelusi si diagnosticarea copiilor
Nu de putine ori, simptomele alergiilor pot fi destul de confuze pentru parinti, mai ales cand copiii au varste foarte fragede si nu isi pot exprima verbal disconfortul. Aparitia petelor rosii pe piele sau inflamatiile locale superficiale pot fi semne ale unei alergii, asa cum pot fi totodata semne ale eczemei bebelusilor sau ale unor forme de dermatita.
Crampele intestinale sunt specifice alergiilor alimentare, insa la varste foarte fragede pot fi confundate cu indigestia sau cu colicile intestinale. Stranutul este specific atat rinitelor alergice sau febrei fanului, cat si racelilor obisnuite. De aceea, multi parinti pot interpreta in mod eronat astfel de semnale.
Vizita la medic este necesara in oricare dintre cazuri, insa pana la aceasta este nevoie sa observi cu atentie manifestarile copilului tau. Daca stranutul nu este insotit de febra, de exemplu, este aproape exclusa posibilitatea unei viroze sau a unei infectii respiratorii.
De altfel, in cazul in care observi ca bebelusul tau sufera din cauza congestiei nazale sau, dimpotriva, secreta din abundenta mucozitati apoase, fara a prezenta alte semnale specifice racelilor, poti lua in serios posibilitatea ca el sa sufere din cauza unei alergii.
De regula, simptomele acestora sunt de durata, spre deosebire de cele ale racelii si se manifesta cu precadere in anumite conditii precum umiditatea crescuta din atmosfera, prezenta polenului in timpul primaverii si al verii, prezenta prafului si a acarienilor, prezenta animalelor de companie acoperite cu blana sau cu pene. In calitate de parinte, este responsabilitatea ta sa observi aceste tipare pentru a i le comunica ulterior medicului pediatru sau alergologului.
Diagnosticarea alergiilor la bebelusi se poate face prin 3 metode, in functie de simptomele pe care acestia le prezinta si de toleranta lor. Prima metoda este testul pielii, iar prin acesta se pot depista atat rinitele alergice, cat si alergiile alimentare.
Testul cutanat implica aplicarea unei cantitati mici de substanta cu potential nociv direct pe pielea bebelusului, care este ulterior zgariata cu ajutorul unui ac de seringa steril; in functie de reactiile cutanate, medicul va stabili cauzele alergiei. Acest test ofera rezultate rapide si nu este dureros, insa este contraindicat bebelusilor predispusi la anafilaxie.
Cea de-a doua metoda este testul sangvin, care implica recoltarea sangelui si analiza de laborator; aceasta metoda este putin dureroasa, iar rezultatele vor fi dezvaluite doar dupa cateva zile, insa nu prezinta nici un risc al socului anafilactic si este potrivita atat pentru diagnosticarea alergiilor respiratorii, cat si pentru cea a celor alimentare.
Cea de-a treia metoda, folosita doar pentru depistarea alergiilor alimentare, este expunerea directa, care presupune ingerarea alimentelor cu potential nociv; aceasta prezinta riscuri si nu este de regula recomandata pentru testarea bebelusilor.
Tratamentele pentru alergiile bebelusilor
Antibioticele sunt foarte rar prescrise bebelusilor, deoarece pot afecta sistemul lor digestiv fragil. Medicii pediatri se limiteaza din aceasta cauza la prescrierea antihistaminicelor si a antiinflamatoarelor, menite sa reduca iritatiile si inflamatiile superficiale (cutanate) sau profunde (ale cailor respiratorii sau ale foselor nazale).
Pe langa acestea, se pot oferi medicamente care sa reduca durerile, mai ales in cazul alergiilor alimentare, respectiv sprayuri si picaturi nazale pentru decongestionarea si fluidizarea mucoasei anormale specifica rinitelor alergice ori lacrimi false pentru tratarea conjunctivitelor alergice.
Recomandari pentru parinti
In cazul alergiilor alimentare, pentru care nu exista inca tratamente, dar care se pot diminua sau pot chiar sa dispara in timp, recomandarea medicilor este aceea de a evita alimentele care contin alergeni, indiferent daca este vorba despre lactoza, fructe si legume cu seminte sau oleaginoase - cei mai comuni alergeni.
In ceea ce priveste rinitele alergice, este foarte important ca parintii sa se ingrijeasca de igiena din mediul bebelusului si sa evite expunerea lui la polen, praf, animale de companie, substante parfumate sau alti compusi care pot declansa simptomele alergice.
