Bulimia este o tulburare alimentara grava regasita in special in randul adolescentilor, mai ales la fete. Este o afectiune care are implicatii psihologice si fiziologice dramatice. Cu cat bulimia este descoperita mai din timp, cu atat tratamentul este mai eficient si impactul asupra copilului diminuat. Din pacate acest lucru se intampla rar, copiii fiind extrem de secretosi cu privire la ceea ce fac.
Ce este bulimia?
Bulimia este o tulburare de alimentatie grava care se caracterizeaza printr-un consum excesiv si necontrolat de alimente, urmat de varsaturi provocate intentionat. Bulimicii sunt obsedati de propria imagine corporala si sunt lipsiti de respect de sine.
Bulimia determina persoana sa manance cantitati de mancare mai mari decat normale si apoi sa piarda controlul asupra ei: sa isi provoace varsaturi, sa se supuna la sport excesiv, sa ia diuretice, laxative, urmate de sentimente de vinovatie, rusine si chiar frica.
De obicei aceasta tulburare isi face debutul in adolescenta si preponderent la fete.
Care sunt cauzele?
Cauzele acestei tulburari extrem de grave nu sunt cunoscute in totalitate. Exista insa factori de risc care favorizeaza declansarea acestei afectiuni:
-
istoricul familial cu bulimie sau cu alte tulburari psihice;
-
traume emotionale;
-
influente sociale si culturale (dorinta de a avea o silueta perfecta);
-
o personalitate care tinde spre perfectiune.
Care sunt simptomele acestei tulburari alimentare?
Nu este usor de diagnosticat, pentru ca bulimia incepe sa lase semne marcante abia cand ajunge intr-o etapa foarte severa. In rest, copiii bulimici sunt secretosi in ceea ce priveste obiceiul lor nociv, ceea ce face destul de greu de depistat la timp afectiunea.
-
de obicei, greutatea este scazuta, dar poate fi si normala;
-
episoade repetitive de apetit exagerat si de mancat rapid, pe fuga si in cantitati mari;
-
autoprovocarea varsaturilor;
-
miscare excesiva;
-
obiceiuri alimentare obsedante, chiar ritualuri;
-
folosirea necontrolata si dezorganizata de laxative, diuretice etc.;
-
ciclu menstrual neregulat sau chiar absenta menstruatiei;
-
anxietate;
-
dezapreciere fata de propria imagine corporala;
-
depresie;
-
preocuparea excesiva pentru diete, greutate si imagine corporala;
-
semne (cicatrici) pe degete aparute in urma provocarii varsaturilor;
-
retentie urinara;
-
tahicardie, brdicardie;
-
crampe abdominale severe;
-
scaune anormale.
Cum se pune diagnosticul?
Daca suspectezi ca ai un copil care sufera de bulimie poti apela la mai multi specialisti pentru a ajuta la depistarea ei:
-
medic de familie;
-
psihiatru;
-
psiholog;
-
dietetician etc.
Acestia vor intreprinde investigatii si analize laborioase pentru a diagnostica boala:
-
investigarea istoricului familial;
-
examinare fizica;
-
teste de laborator;
-
evaluare mentala;
-
evaluare nutritionala.
Cum se trateaza bulimia?
Tratamentele pentru bulimie sunt determinate de mai multi factori bazati pe:
-
varsta copilului, starea de sanatate si istoricul familial;
-
simptome;
-
toleranta la anumite medicamente, proceduri si terapii etc.
La adolescenti, bulimia este de obicei tratat printr-o combinatie de:
-
terapie individuala;
-
terapie de familie;
-
terapie comportamentala;
-
reabilitare nutritionala.
Bulimia poate fi prevenita?
Din pacate nu exista metode cunoscute de preventie a acestei tulburari. Cea mai buna cale de a limita evolutia tulburarii este sa fie depistata si tratata din timp. Important este sa ii insufli copilului inca de mic o atitudine pozitiva asupra propriei persoane: atat psihologic, cat si corporal.
De asemenea, incearca sa il inveti sa aiba o viziune sanatoasa asupra alimentatiei si sportului si despre cum trebuie sa aiba grija de propriul corp intr-un mod echilibrat.
