Sindromul dopului de meconiu sau boala meconiala a copilului reprezinta o afectiune temporara a nou-nascutului. El se caracterizeaza prin formarea unui dop de meconiu in intestin care blocheaza evacuarea fecala si a meconiului din organismul micutului. Acesta poate fi o cauza a obstructiei intestinale a nou-nascutului.
Care sunt cauzele bolii meconiale a copilului?
Meconiul este o substanta groasa, usor pastoasa de culoare maro-verzui formata din grasimi mucus si bila care se gaseste in mod normal in intestinul fetilor si care este eliminata in mod normal la cateva zile dupa nastere de nou-nascut.
Atunci cand apare obstructia intestinala la nou-nascut, o cauza poate fi chiar dopul de meconiu care blocheaza trecerea reziduurilor prin colon si eliminarea lor. Sindromul dopului de meconiu este o afectiune temporara caracterizata prin ingrosarea si deshidratarea meconiului si producerea unui mic dop care blocheaza eliminarea fecalelor.
Cauzele pentru care se intampla acest lucru nu sunt cunoscute in totalitate, dar printre ele pot fi:
- prematuritatea;
- atrezia de colon;
- colonul redus;
- tulburari ale motilitatii intestinale (boala Hirschsprung);
- infectie aparuta in urma unor traumatismele din timpul nasterii;
- medicamentele etc.
Exista situatii in care sindromul apare fara niciun motiv aparent.
Care sunt simptomele?
Nou-nascutii cu boala meconiala prezinta cel mai adesea distensie abdominala si varsaturi verzi-galbui. Un alt simptom poate fi constipatia si chiar eliminarea unor cantitati foarte mici de meconiu sau deloc.
Cum se pune diagnosticul?
Pentru a confirma diagnosticul, medicul recurge la mai multe investigatii si teste speciale. Realizarea unor teste cu raze X cu substanta de contrast pot demonstra prezenta dopului de meconiu care blocheaza evacuarea intestinala a micutului.
Se mai poate folosi si o clisma cu Gastrogafin pentru stabilirea diagnosticului. Aceasta este o clisma cu substanta de contrast care poate evidentia prezenta dopului sau alte cauze ale obstructiei intestinale. Aceasta clisma poate fi folosita si in scop terapeutic.
Diagnosticul poate fi pus si in timpul sarcinii in timpul unor vizite medicale de rutina ale gravidei. Dopul de meconiu la fat poate fi sesizat abia in ultimul trimestru de sarcina cu ajutorul unei ecografii.
Cum se trateaza sindromul dopului de meconiu?
Exista situatii in care in timpul testelor se deblocheaza si intestinul copilului. De exemplu, in timpul testului cu raze X se introduce o sonda speciala prin rectul micutului. Se poate intampla ca pe traseul sondei dopul de meconiu sa fie eliminat, chiar daca procedura e facuta cu scopul diagnosticarii.
Si fluoroscopia si clisma Gastrogafin se pot dovedi mai mult decat metode de diagnosticare. In timpul acestora defecarea poate fi stimulata si se poate indeparta dopul sau meconiul retinut.
Stimularea rectala si clismele sunt cele mai folosite metode pentru eliminarea dopului meconial.
Interventia chirurgicala pentru indepartarea dopului de meconiu este foarte rar intalnita in astfel de cazuri. Se apeleaza la ea doar in cazul in care alte metode de stimulare rectala sau clismele esueaza.
Dupa ce meconiul este eliminat, micutii ar trebui sa aiba scaune obisnuite, iar functionarea tractului intestinal sa reintre in functiune. Si alimentatia lor reintra in normal in termen de cateva zile dupa deblocare.