Mononucleoza infectioasa mai este numite si mono, febra glandulara sau boala sarutului si este cauzata de un virus. Este o boala infecto-contagioasa care se transmite in special prin sarut, mai exact prin saliva. Insa daca aceasta este metoda de raspandire, atunci cum pot copiii sa o contracteze?
Pana la varsta de 40 de ani, aceasta boala afecteaza peste 90% din populatie. Aproximativ 50% din populatie este purtatoare a virusului inca de dinainte de varsta de 5 ani, insa la aceasta varsta virusul nu prezinta simptome. Statisticile indica faptul ca acesta se manifesta cu precadere la tineri si afecteaza ambele sexe in aceeasi masura. La fete apare cam intre 14 so 16 ani, iar la baieti intre 16-18 ani.
Care este cauza?
Mononucleoza infectioasa este cauzata de unul dintre cele mai contagioase virusuri din tulpina celor herpetice: Epstein-Barr. Odata ce ajunge in organism, virusul se inmulteste la nivelul nazofaringelui afectand limfocitele B (globule albe).
Cum se transmite mononucleoza la copii?
Contactul uzual cu o persoana infectata nu este in masura sa transmita boala. Nici macar un scurt sarut pe buze nu are capacitatea de a transmite virusul. Abia cand apare schimbul de saliva riscul de contaminare este maxim.
De asemenea, utilizarea unor obiecte sanitare si tacamuri de bucatarie comune (furculite, linguri, periute de dinti) pot imbolnavi un alt copil de mononucleoza.
Bautul din acelasi pahar sau sticla reprezinta iar un factor de risc crescut pentru raspandire.
Lacrimile, saliva si mucusul din ochi, nas si gat sunt purtatoare de Epstein-Barr la persoanele infectate si reprezinta o sursa de contaminare daca un copil intra in contact cu ele.
Mononucleoza infectioasa: simptome
Copiii cu sistem imunitar foarte slabit sunt cei mai expusi riscului de a contracta mononucleoza infectioasa si de a o manifesta. Odata ajuns in organism virusul ramane pe viata. Uneori nici nu apar simptome ale bolii, acesta ramanand in stare latenta. Alteori, pot trece luni de zile de la contractarea virusului pana cand incep sa apara primele manifestari. Boala se poate face de mai multe ori in timpul vietii.
Cele mai comune simptome ale mononucleozei sunt angina si extenuarea, indispozitia sau starea letargica. Insa mai pot aparea:
- febra (crestere pana la 39-40 de grade Celsius, care poate tine pe termen lung);
- adenopatie (inflamarea ganglionilor limfatici);
- dureri de cap;
- splina inflamata si marita (in cazuri rare si severe se ajunge si la ruptura de splina).
Cum se pune diagnosticul de mononucleoza infectioasa?
Diagnosticul de mononucleoza infectioasa se face de obicei pe baza simptomatologiei, in special a 3 dintre ele:
- febra;
- angina;
- adenopatie.
Aceasta este o triada de simptome caracteristica bolii. Prezenta lor concomitenta este suficienta pentru stabilirea diagnosticului, fara alte teste suplimentare. Uneori se mai fac teste serologice, pentru a se urmari cresterea numarului de globule albe.
Cum se trateaza mononucleoza infectioasa?
Din pacate exista foarte putine resurse terapeutice pentru tratarea mononucleozei infectioase. Mai degraba acestea se concentreaza pe ameliorarea simptomelor, pentru ca virusul nu poate fi "vindecat", el ramane in corp chiar si dupa trecerea simptomelor.
Cel mai bun mod de recuperare este odihna si relaxarea. De asemenea, medicatia ca tylenol sau acetaminophen ajuta la amelioararea durerilor de gat si a febrei. Gargara cu sare sau tabletele de supt pot ajuta de asemenea la calmarea durerilor in gat. Nu da niciodata copilului mic aspirina, din cauza riscului de sindrom Reye.
Simptomele mononucleozei pot continua saptamani la rand, chiar si luni pana la o recuperare completa. Cel mai important este ca micutul sa se odihneasca si sa se hidrateze bine.
